#IASLC. Deși a crescut accesul la testarea biomarkerilor în cancerul pulmonar, pacienții încă sunt tratați înainte de primirea rezultatelor
În ciuda progreselor din ultimii 6 ani cu privire la testarea biomarkerilor pentru cancerul pulmonar, încă există bariere referitoare la integrarea acestora în practica medicală, conform unui nou sondaj prezentat la Conferința Mondială IASLC 2024 (Asociația Internațională pentru Studiul Cancerului Pulmonar). O problemă semnificativă este legată de ghidarea deciziilor terapeutice în funcție de rezultatele acestor teste, deși există tratamente inovatoare disponibile.
Sondajul IASCL realizat în 2018 a indicat că rata scăzută de adoptare a testării biomarkerilor este cauzată în principal de costuri, lipsa de standarde de calitate, probleme de acces, lipsa de conștientizare și timpul lung de așteptare. În anii care au urmat, au existat progrese notabile, în special în ceea ce privește gradul de conștientizare și disponibilitatea testării, precum și evoluția opțiunilor terapeutice personalizate atât în stadii avansate cât și incipiente.
În sondajul din 2024 au fost incluse 1677 de răspunsuri de la clinicieni din 90 de țări, în mare parte oncologi, anatomopatologi și pneumologi. În 2018, doar 39% dintre respondenți au raportat că mai mult de jumătate dintre pacienții cu cancer pulmonar primeau testare de biomarkeri. Până în 2024, această cifră a crescut la 67%, o valoare semnificativă din punct de vedere statistic.
Deși pare că lucrurile se îmbunătățesc, 43% dintre respondenți au spus că încă tratează adesea pacienți înainte de a primi rezultatele testărilor biomarkerilor. Aceasta arată că, deși s-au făcut progrese, există încă lacune semnificative.
Problema costurilor variază semnificativ de la o țară la alta și în funcție de sistemul de sănătate. Doar 25% dintre respondenți au raportat că au rambursare completă pentru testarea biomarkerilor, în timp ce 37% au primit rambursare parțială pe baza unor criterii specifice. Alți 18% au spus că rambursarea era limitată sau dificil de obținut, iar 13% au raportat că nu aveau niciun sistem de rambursare.
Soluțiile potențiale sugerate de respondenți au inclus informarea factorilor de decizie cu privire la beneficiile investițiilor în testarea biomarkerilor (63%), colaborarea cu decidenții pentru a asigura rambursarea completă (55%) și crearea de noi modele de colaborare pentru împărțirea costurilor cu companiile care asigură soluții de diagnostic (49%).
O altă provocare semnificativă a fost timpul de obținere a rezultatelor. În medie, timpul de așteptare pentru testarea probelor de țesut tumoral a fost de 14 zile lucrătoare. Cu toate acestea, respondenții nu au ajuns la un consens privind o singură cauză a întârzierilor. Mulți au indicat însă că timpul de la procesarea probelor de țesut până la analiza moleculară reprezintă zone care pot fi îmbunătățite.
Calitatea probelor de țesut este o altă barieră semnificativă, în special pentru pacienții cu cancer pulmonar în stadiu avansat. Probele de țesut inadecvate au fost cel mai frecvent citat motiv pentru care testarea biomarkerilor nu a fost efectuată (48%), în special la pacienții cu cancer pulmonar nerezecabil, local avansat sau metastatic. Aceeași problemă a afectat și cererile de rebiopsie la pacienții cu cancer pulmonar în stadiu incipient rezecabil. Pentru a rezolva această problemă, autorii studiului susțin extinderea utilizării biopsiilor lichide, care pot fi un instrument valoros atunci când probele de țesut sunt insuficiente sau de slabă calitate.
Gradul de conștientizare legat de testarea biomarkerilor și a beneficiilor sale a crescut de-a lungul anilor, dar rămâne o provocare semnificativă. Potrivit sondajului, 54% dintre instituții au urmat ghidurile de testare a biomarkerilor CAP-IASLC-AMP, în timp ce 26% nu au urmat ghidurile. Această lipsă de conștientizare se extinde și la educația pacientului, 68% dintre respondenți afirmând că educarea pacienților despre testarea biomarkerilor după un diagnostic de cancer pulmonar este întotdeauna necesară.
Deși bariere precum costul, timpul, calitatea probelor, accesul și gradul de conștientizare persistă, educația continuă, reforma politicilor și abordările inovatoare, cum ar fi biopsia lichidă, oferă soluții potențiale pentru aceste provocări. Cu eforturi susținute, comunitatea medicală implicată în tratamentul cancerului pulmonar poate avansa spre integrarea deplină a testării biomarkerilor în îngrijirea pacienților, îmbunătățind deciziile de tratament și rezultatele pentru toți pacienții.
În concluzie, deși s-au înregistrat progrese semnificative în adoptarea testării biomarkerilor pentru cancerul pulmonar din 2018 până în prezent, sondajul IASLC din 2024 subliniază că mai multe bariere persistă. Probleme precum costul, întârzierile de timp, calitatea probelor de țesut, accesul și gradul de conștientizare rămân provocări esențiale care trebuie soluționate pentru a asigura maximizarea valorii testării biomarkerilor. Pe măsură ce progresele în tratamentului cancerului pulmonar continuă, testarea biomarkerilor este acum recunoscută ca o componentă esențială a îngrijirii personalizate, iar abordarea acestor bariere este esențială pentru îmbunătățirea rezultatelor pentru toți pacienții.