Sănătatea metabolică în bolile netransmisibile ar putea fi urmărită printr-un test simplu, indicele glucoză-cetone (GKI), conform unui nou studiu publicat în Frontiers in Science. GKI reprezintă raportul dintre glucoză și cetone, obţinut dintr-o picătură de sânge din deget, şi ar putea indica dacă intervențiile precum dieta, postul sau exercițiile fizice deplasează procesele moleculare intracelulare către o stare metabolică favorabilă, care se asociază cu un risc mai scăzut de dezvoltare sau evoluţie a bolilor netransmisibile.
Bolile cronice netransmisibile, incluzând cancerul, bolile cardiovasculare, diabetul zaharat de tip 2, obezitatea şi afecţiunile neurodegenerative, cauzează trei din patru decese la nivel mondial. Se estimează că prevalenţa acestor boli va crește substanțial la nivel mondial până în 2050, crescând povara pentru sistemele de sănătate.
GKI măsoară raportul dintre glucoza din sânge și β-hidroxibutirat, o substanţă din categoria corpilor cetonici, care este asociată cu o producție mai eficientă de ATP mitocondrial, procesul prin care se generează energie utilizabilă la nivel celular. Multiple boli cronice sunt asociate cu disfuncția mitocondrială, definită drept incapacitatea de a regla eficient producția de ATP ca răspuns la cererea de energie.
Măsurarea β-hidroxibutiratului împreună cu glucoza poate oferi o imagine mai clară asupra stării metabolice decât glucoza sau greutatea corporală. Valori mai mici ale GKI sugerează o disponibilitate mai mică a glucozei și o disponibilitate mai mare a cetonelor, condiții metabolice asociate cu un metabolism mitocondrial mai eficient, în timp ce valori mai mari sugerează o disponibilitate mai mare a glucozei și o disponibilitate mai mică a cetonelor, care ar putea fi asociate cu o performanță mitocondrială redusă.
Prin urmare, GKI ar putea oferi o modalitate cantitativă de apreciere a stării metabolice și ar putea ajuta la ghidarea și monitorizarea schimbărilor metabolismului care pot reduce inflamația sistemică, glicemia, insulina și producția de specii reactive de oxigen, care sunt implicate în multe boli cronice.
Pentru a putea fi utilizat în practica medicală, GKI trebuie validat ca biomarker prin studii clinice, investigând în detaliu variaţiile sale în funcţie de statusul pacienţilor cu boli netransmisibile sau a persoanelor la risc de a dezvolta astfel de afecţiuni, precum şi precizia de estimare a stării metabolice, singur sau în combinaţie cu alţi biomarkeri.
Citeşte şi:
- STUDIU. Vârsta biologică și riscul de boli cronice pot fi determinate cu precizie prin analiza anumitor proteine din sânge
- #ESHG23. Estimarea riscului de boli cronice se poate realiza cu precizie prin combinarea genomicii cu biomarkerii din sânge
- STUDIU. Multe boli cronice care apar împreună au factori de risc genetici comuni care pot fi țintiți în strategiile de prevenție și tratament