Luna Conștientizării Cancerului de Col Uterin: România este încă departe de țintele europene pentru vaccinare HPV și screening

În fiecare ianuarie, Luna Conștientizării Cancerului de Col Uterin readuce în prim-plan o lecție despre inegalități în sănătate: vorbim despre un tip de cancer care, în majoritatea cazurilor, poate fi prevenit. Cu toate acestea, povara bolii rămâne mare, și profund inegal distribuită între țări, comunități și grupuri sociale.

Datele IARC ( Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului, parte din Organizația Mondială a Sănătății) arată că, în 2022, peste 660.000 de femei au fost diagnosticate cu cancer de col uterin la nivel global și aproximativ 350.000 au decedat din cauza bolii. În spatele acestor cifre se află, de fapt, un test de performanță pentru sistemele de sănătate: cât de bine reușesc să ajungă cu prevenția și depistarea precoce la populațiile care au cea mai mare nevoie?

Cancerul de col uterin este adesea descris ca “barometrul” inechităților în sănătate. IARC subliniază că cele mai multe cazuri și decese apar în țările cu venituri mici și medii. Mai concret, femeile din țările cu venituri medii au un risc de aproximativ 2 ori mai mare de a dezvolta boala și de 2–4 ori mai mare de a muri, comparativ cu femeile din țările cu venituri mari; în țările cu venituri mici, riscul este de peste 3 ori mai mare pentru incidență și de aproape 9 ori mai mare pentru mortalitate.

Impactul nu este doar medical. IARC estimează că, în 2022, cancerul de col uterin a generat o pierdere de ~26 miliarde USD prin contribuții sociale pierdute din cauza deceselor premature (pierderi de productivitate). Această legătură între sănătate și economie apare și în analiza europeană: raportul State of Health in the EU 2025 estimează că, în UE, 2,4 milioane de “ani potențiali de viață productivă” s-au pierdut în 2022 prin mortalitate prematură în populația de vârstă activă din cauza bolilor netransmisibile (NCDs), inclusiv cancer.

Ținta: eliminarea cancerului de col uterin ca problemă de sănătate publică

În noiembrie 2020, OMS a lansat inițiativa globală de eliminare a cancerului de col uterin, cu o definiție clară a “eliminării” ca problemă de sănătate publică: incidență sub 4 cazuri noi la 100.000 de femei/an.

Drumul până acolo este rezumat în țintele 90–70–90 (de atins și menținut, cu pragul 2030 ca etapă critică):

90% dintre fete vaccinate complet anti-HPV până la 15 ani
70% dintre femei testate cu un test de performanță înaltă (ex. HPV) până la 35 de ani și din nou până la 45 de ani
90% dintre femeile cu leziuni precanceroase tratate și 90% dintre femeile cu cancer invaziv gestionate corespunzător

Aceste ținte nu sunt doar “ambitioase”, ci și extrem de pragmatice: combină prevenția primară (vaccin) cu prevenția secundară (screening performant) și cu accesul la tratament (inclusiv pentru leziunile precanceroase).

Tehnologiile există. Provocarea este accesul.

IARC subliniază că o parte importantă a mortalității ridicate în țările cu venituri mici și medii este legată de accesul limitat la tehnologii accesibile și eficiente.Un exemplu foarte concret: ablația termică pentru tratamentul leziunilor precanceroase.

Într-un comunicat din noiembrie 2025, IARC arată că ablația termică (cu un dispozitiv portabil, cu cost redus) este eficientă și sigură, comparabilă cu metodele standard, inclusiv într-un studiu amplu în Zambia. Mai mult, analiza economică citată de IARC indică faptul că aceasta este cea mai cost-eficientă opțiune dintre cele evaluate, cu un cost estimat de 13,50 USD per femeie tratată.

Eliminarea cancerului de col uterin nu depinde de o “descoperire” viitoare, ci de extinderea unor intervenții deja validate: vaccinare, screening HPV, și tratament rapid al leziunilor precanceroase.

Unde se află Europa în 2025: stagnare și recul în screening

Paradoxal, chiar și în sisteme de sănătate cu resurse mai bune, participarea la screening nu este garantată. EU Country Cancer Profiles – Synthesis Report 2025 arată că două treimi dintre țările UE+2 au înregistrat scăderi ale participării la screeningul pentru cancerul de col uterin.

În același timp, raportul State of Health in the EU 2025 evidențiază că multe țări rămân sub ținte de acoperire în screening (exemplificat prin comparația cu ținta UE de 90% pentru populația eligibilă, menționată explicit în raport). Asta înseamnă că problema nu este doar dacă există un program, ci cât de bine reușește să ajungă la femeile care altfel nu ar intra în contact cu serviciile.

Profilul OECD/Comisia Europeană pentru România (2025) notează direct că incidența și mortalitatea prin cancer de col uterin sunt cele mai ridicate din UE .

În privința vaccinării HPV, raportul descrie o istorie sinuoasă și o situație încă departe de țintele OMS:

în 2022, prin programul național gratuit, au fost vaccinate complet ~5% dintre fetele 11–14 ani și ~6% dintre adolescentele 15–18 ani (date din registrul electronic, care nu includ vaccinările din privat).
din 2023, vaccinul este oferit gratuit și băieților 11–18 ani, iar pentru femei până la 45 ani este compensat 50%; date preliminare indică o creștere în prima jumătate din 2024 la ~10% acoperire pentru fetele 11–18 ani.

Pe componenta de depistare precoce, raportul subliniază că România încă are lipsă de practică sistematică în screening, deși au existat programe pilot finanțate din fonduri UE și planuri de extindere, inclusiv direcția de testare primară HPV și întărirea indicatorilor de calitate.

Cu alte cuvinte, există inițiative, există finanțare punctuală și există cadrul european (inclusiv recomandările UE privind screeningul), dar cheia rămâne implementarea consecventă, cu guvernanță, calitate și echitate de acces.

Ce poate accelera progresul: prevenție “cu infrastructură”, nu doar campanii

Conștientizarea este necesară, dar insuficientă. Eliminarea cancerului de col uterin cere un mix de politici, servicii și mecanisme care fac “alegerea sănătoasă” ușoară și accesibilă.

Raportul State of Health in the EU 2025 insistă pe rolul prevenției și pe transformarea asistenței primare ca fundație a sistemului – inclusiv în contextul presiunilor de resursă umană. Tot acolo apare și ideea de digitalizare ca accelerator: până la finalul lui 2024, toate statele UE implementaseră servicii de acces la dosarul electronic, iar în majoritatea țărilor cel puțin 80% din populație avea acces tehnic. Pentru prevenția cancerului de col uterin, astfel de infrastructuri pot însemna lucruri foarte concrete: invitații automate la screening, registre funcționale, urmărirea cazurilor pozitive, “recall” pentru retestare, programare simplificată și monitorizarea calității.

Un checklist simplu pentru luna ianuarie (și pentru restul anului)

Pentru părinți și adolescenți:

întrebați medicul de familie despre vaccinarea HPV (pentru fete și băieți) și recuperarea vaccinării dacă a fost ratată.

Pentru femei:

verificați când a fost ultimul test Babeș-Papanicolau / test HPV și care este recomandarea potrivită vârstei; dacă primiți o invitație la screening, tratați-o ca pe o programare “care chiar contează”.

Pentru profesioniști și decidenți:

investiți în programe populationale cu registre, indicatori de calitate și trasee clare pentru rezultate pozitive;
reduceți barierele logistice (ore, distanță, programare) și creșteți accesul pentru grupurile vulnerabile;
accelerați intervențiile care “închid bucla” (screening → diagnostic → tratament precancer), inclusiv prin tehnologii cost-eficiente, precum ablația termică acolo unde e relevantă.

Cancerul de col uterin este una dintre puținele povești din oncologie în care avem deja “manualul” eliminării: vaccinare, screening performant, tratament prompt. Provocarea anului 2026 este să transformăm aceste trei verbe într-un sistem care funcționează pentru toate femeile – nu doar pentru cele care au deja acces, informație și timp.

În Luna Conștientizării Cancerului de Col Uterin, merită să ne întoarcem la informația corectă și verificată: pe Raportuldegarda.ro găsești resurse despre HPV, vaccinare, screening și prevenție, explicate clar, cu context și surse credibile. Dacă ai întrebări despre ce înseamnă HPV, de ce contează vaccinarea (pentru fete și băieți), când și cum se face screeningul și cum arată pașii de prevenție pe parcursul vieții, îți recomand să le citești și să le distribui mai departe