Modificările microbiomului intestinal indică persoanele cu forme incipiente de boală Alzheimer
Compoziția microbiomului intestinal la persoanele aflate în stadiul incipient al bolii Alzheimer, când apar modificările cerebrale, dar nu și simptomele cognitive, este semnificativ diferită de cea a persoanelor sănătoase. Astfel, analiza microbiomului ar putea reprezenta o cale de identificare a persoanelor cu un risc mai mare de a dezvolta demență, dar și în dezvoltarea de strategii preventive, prin care se modifică microbiomul intestinal pentru a preveni declinul cognitiv. Datele provin dintr-un studiu realizat la Washington University.
Primele stadii ale bolii Alzheimer, când începe acumularea de beta amiloid și proteine tau în creier, fără a fi evidente semnele de neurodegenerare și declinul cognitiv, pot dura chiar și două decenii. Până când apar simptomele cognitive, există deja modificări fiziopatologice, multe dintre ele fiind ireversibile.
În noul studiu, participanții au oferit probe de scaun, sânge și lichid cefalorahidian, au ținut jurnale alimentare și au urmat scanări cerebrale PET și RMN. Dintre cei 164 de participanți, 49 au avut semne de boală Alzheimer.
Persoanele cu forme preclinice de Alzheimer au un profil diferit al microbiomului intestinal față de persoanele sănătoase, deși au o alimentație similară. Iar aceste modificări se corelează cu nivelurilor proteinelor patologice cerebrale. De asemenea, includerea datelor despre microbiom în modele predictive pentru boală a crescut sensibilitatea acestora cu 11% și la o creștere de 27% a specificității.
Autorii au explicat că încă nu se știe exact care este relația de cauzalitate, dacă microbiomul intestinal influențează modificările cerebrale sau invers. Cu toate acestea, profilul microbiomului se corelează cu modificările din formele preclinice de boală Alzheimer, ceea ce ar putea elucida etiologia bolii și ar putea facilita dezvoltarea de markeri pentru evaluarea precoce a riscului de Alzheimer.
În continuare, va fi lansat un studiu de follow-up, pe o durată de 5 ani, pentru a se testa dacă modificările microbiomului intestinal sunt o cauză sau o consecință a modificărilor cerebrale care apar în primele faze ale bolii Alzheimer.
Microbiomul intestinal e compus din miliarde de specii de bacterii, virusuri, fungi și s-a demonstrat a avea un rol important în neuroinflamația care însoțește numeroase afecțiuni neurologice, inclusiv scleroza multiplă și boala Parkinson. Boala Alzheimer este o afecțiune neurodegenerativă și reprezintă principala cauză de demență. În prezent, există puține terapii modificatoare de boală. Markerii biologici ai bolii sunt reprezentanți de plăcile de beta amiloid, proteina tau și markeri de neuroinflamație.
Factorii de mediu alături de cei genetici contribuie la dezvoltarea mecanismelor proinflamatorii la nivelul microbiomului intestinal, schimbându-i compoziția în timp și tipul de metaboliți generați la acest nivel. Toate aceste modificări, precum și hormonii produși de sistemele neuroendocrine intestinale, pot altera bariera hematoencefalică și celulele de la nivelul sistemului nervos implicate în dezvoltarea bolii Alzheimer.
Citește și:
- STUDIU. Sute de mii de asocieri între metaboliţii plasmatici şi microbiom. Este starea noastră de sănătate dictată de microbiom?
- STUDIU. Integrarea datelor despre microbiom şi metabolom crește acuratețea evaluării riscului de boli precum diabetul zaharat sau bolile inflamatorii intestinale