Planul OMS de eliminare a hepatitelor (IV): Cele 5 direcții strategice țintite
Strategia întocmită de Organizația Mondială a Sănătății, care are ca scop eliminarea hepatitelor virale și scăderea noilor cazuri de infecții astfel încât hepatita să nu mai reprezinte o problemă majoră de sănătate publică, face parte din Agenda Dezvoltării Durabile a anului 2030.
După înțelegerea contextului în care acest plan s-a dezvoltat și a nevoilor cu care lumea se confruntă când vine vorba de infecția cu virusurile hepatitice, acțiunea țintită a fost împărțită în 5 direcții care au scopul de a ghida statele în luarea de măsuri specifice.
Cele 5 direcții țintite sunt următoarele:
- Direcția 1 – Informarea pentru acțiunea țintită: Dezvoltarea unui sistem strategic de comunicare și informare, cu scopul ca populația să înțeleagă provocările epidemiei de hepatită virală;
- Direcția 2 – Intervenția pentru impact: Definirea intervențiilor care au un impact esențial asupra serviciilor de tratare a hepatitei și includerea acestor intervenții în pachetele de tratament de care beneficiază pacienții;
- Direcția 3 – Asigurarea egalității: Pregătirea sistemelor de sănătate și a comunității pentru a livra servicii de calitate tuturor pacienților, asigurând astfel impactul maxim;
- Direcția 4 – Finanțarea sustenabilității: Propunerea de strategii care reduc costul și cresc eficiența tratamentului pentru pacienții care au nevoie de tratament;
- Direcția 5 – Inovația în accelerarea procesului de vindecare: Promovarea și adoptarea inovației cu scopul de a grăbi procesul de vindecare și reducere a incidenței cazurilor de hepatită.
Informarea pentru acțiunea țintită
Deși marii lideri ai lumii au recunoscut hepatita virală ca fiind o problemă de importanță majoră, această recunoaștere nu s-a concretizat în acțiuni ale statelor.
În primul rând, este nevoie ca fiecare țară să aibă o bază de date care să înglobeze situația fiecărui pacient care are o infecție cu unul dintre virusurile hepatitice. Acest lucru va face posibilă cunoașterea situației în care se află acea populație și prioritizarea măsurilor care trebuie implementate. Un astfel de program ar trebui inclus în sistemul național de sănătate, respectând astfel integritatea și confidențialitatea datelor culese.
Următorul pas este stabilirea unui program național pe baza datelor culese, care să gestioneze bugetul alocat, sarcinile instituțiilor și să asigure resursele necesare pentru continuarea acțiunii.
Dacă statele vor ține seamă de aceste sugestii, implementându-le cât mai corect, OMS se angajează să ofere suport, asistență și ghidare pe întreaga durată a desfășurării planului.
Intervenția pentru impact
Fiecare țară trebuie să-și definească un set de intervenții, servicii, medicamente și facilități, luând în considerare propria situație financiară și problemă a hepatitei.
Acest pachet de intervenție ar trebui să conțină: vaccinare (pentru hepatita B, iar unde este cazul – hepatita A și E), precauții la injectare și transfuzii, prevenția transmiterii mamă – copil și tratamentul pentru hepatita cronică B și C. Intervențiile pentru reducerea contactării virusurilor hepatitice reduc de asemenea și infectarea cu HIV, cu boli transmisibile sexual și cu alte boli care se transmit prin sângele infectat.
În plus, asigurarea sanitației și a apei potabile sunt cele mai bune metode de prevenire a infestării cu virusurile hepatitice A și E.
În această etapă, un rol foarte important îl joacă testele eficiente pentru a depista infecțiile și asigurarea tratamentului pentru toți pacienții care sunt eligibili, iar dacă momentan aceștia nu au nevoie de tratament, este necesară monitorizarea lor pentru momentul în care le va putea fi administrat tratamentul.
Asigurarea egalității
Un număr mare de oameni care au risc crescut de hepatită cronică sau trăiesc cu ea nu au acces la servicii de prevenție, rămân nediagnosticați, nu aderă la tratament și nu pot accesa serviciile de sănătate. Această problemă apare din cauza mai multor factori, precum situația materială precară, apartenența la o minoritate, probleme de sănătate mintală și altele. Serviciile lipsesc tocmai pentru cei care au cel mai mare risc de a contacta virusul și a-l răspândi altora.
Pentru a evita aceste probleme, este nevoie să fie definite tipurile de populație, cu raportare la locul în care trăiesc și își desfășoară activitatea. Astfel, se pot extinde eficient pachetele de sănătate oferite, fără a fi irosite resursele financiare sau umane.
Finanțarea sustenabilității
Pentru ca întreaga populație să aibă acces la tratament, neținându-se seamă de factorii enumerați mai sus, este nevoie de o finanțare solidă. Această finanțare nu poate fi exclusiv acoperită de către sistemul național de sănătate, ci este nevoie de găsirea unor surse exterioare ca: strângeri de fonduri, taxe suplimentare, negocieri eficiente cu companiile care livrează tratament sau servicii de sănătate.
Spre deosebire de fondurile strânse și investite pentru HIV și tuberculoză, cazul hepatitei nu a primit atenția cuvenită, ajungând astăzi să fie o problemă de amploare.
Inovația în accelerarea procesului de vindecare
Ultima, dar nu cea din urmă direcție în care autoritățile ar trebui să-și îndrepte atenția este cercetarea și inovarea. Este nevoie de inovație nu doar în terapiile de tratare, ci și în serviciile și tehnologiile utilizate.
Cercetarea revine în mare parte Organizației Mondiale a Sănătății, care se angajează să ofere alternative și noi posibilități tuturor statelor și să elibereze ghiduri. Statele au obligația să rămână constant informate și să urmărească fiecare îmbunătățire adusă, fie că aceasta este aplicabilă imediat sau în timp.
Aceste 5 direcții sunt explicate pas cu pas în planul OMS de eliminare a hepatitelor până în 2030, iar Raportuldegarda.ro, prin noua secțiune Eliminarea hepatita C, vine în ajutorul implementării și oferă indicii asupra metodelor care ar trebui aprofundate în țară.
Puteți urmări interviul cu descoperitorul virusului hepatitic C, profesorul Michael Houghton, aici.