Site icon Raportul de gardă

Patients WAIT survey: pot trece până la 883 de zile pentru ca pacienții români să aibă acces la un medicament de ultimă generație, compensat

Ruxandra Schitea

Inegalitățile în ceea ce privește accesul la medicamente și terapii inovatoare între țările din Nord-Vestul Europei și cele din Sud-Est devin din ce în ce mai evidente odată cu adoptarea inovațiilor. Statisticile arată că pacienții europeni pot aștepta între 4 luni și 2 ani și jumătate, în funcție de țara de proveniență, pentru a avea acces la medicamente de ultimă generație.

Datele provin din raportul anual al Federației Europene a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA) – Patients WAIT survey – realizat în parteneriat cu IQVIA, studiu care subliniază diferențele semnificative în materie de acces la tratament între regiunile europene.

Studiul a analizat date provenind din 34 de state europene (24 din cadrul Uniunii Europene, 10 din afara UE) pentru perioada cuprinsă între 2016 și 2019. Conform rezultatelor Patients WAIT survey, în țările din Europa de Sud și Est, pacienții pot aștepta chiar și de 7 ori mai mult decât cei din Europa de Nord și Vest pentru a avea acces la medicamente de ultimă generație.

În perioada efectuării studiului, între 2016 și 2019, Agenția Europeană a Medicamentului a aprobat 152 de noi medicamente, dintre care, în România, până la data de 1 ianuarie 2021, au fost compensate numai 39.

În ceea ce privește poziționarea României în statistici, țara noastră se situează pe ultimele locuri în majoritatea situațiilor. Din punct de vedere al accesului la medicamente de ultimă generație, România ocupă chiar ultimul loc. Dacă perioada de timp dintre autorizația de introducere pe piață a unui nou medicament și disponibilitatea acestuia în țara respectivă este de 120 de zile în Germania, în România, pacienții trebuie să aștepte 883 de zile pentru a putea avea acces la tratamentul compensat.

În medie, la nivelul țărilor din Uniunea Europeană și din Spațiul Economic European, pacienții au acces la medicamente de ultimă generație după aproximativ 504 zile.

„EFPIA și membrii săi și-au luat angajamentul să creeze un acces mai rapid și mai echitabil la medicamente în toată Europa. Pentru a atinge acest obiectiv este nevoie de o imagine clară asupra accesului la medicamente în Europa, de o înțelegere comună, bazată pe dovezi, a cauzelor fundamentale, ale barierelor și întârzierilor de acces și de generarea de soluții comune. Sperăm că rapoartele vor contribui la o înțelegere comună a problemelor și vor oferi o platformă pentru crearea unui forum la nivel înalt privind accesul la inovație, forum ce poate aborda aceste probleme prin dialog și în parteneriat cu pacienții, sistemele de sănătate, statele membre și instituțiile UE”, a declarat Nathalie Moll, director general EFPIA.

În perioada efectuării studiului, între 2016 și 2019, Agenția Europeană a Medicamentului a aprobat 152 de noi medicamente. În România, până la 1 ianuarie 2021 au fost introduse pe lista celor compensate numai un sfert (39 de medicamente), în timp ce în Germania au fost introduse spre compensare 133, în Italia 114, în Slovenia 78, în Bulgaria 57 și în Ungaria 55. Luând în considerare aceste aspecte, aproximativ 74% din medicamentele aprobate la nivelul Uniunii Europene nu sunt disponibile în România nici în sistem compensat, nici în sistem privat.

Principalele cauze ale întârzierilor:

Accesul la medicamentele oncologice

Deși accesul la medicamente oncologice de nouă generație este cu 9% mai mare decât în cazul altor medicamente, perioada de timp care trece până când pacienții au acces la aceste tratamente este mai scăzută cu 2 luni, comparativ cu timpul mediu necesar pentru a avea acces la alte medicamente aprobate. Dacă pentru a avea acces la medicamentele de ultimă generație aprobate în Uniunea Europeană este nevoie în medie de 504 zile, pentru a avea acces la terapii oncologice sunt necesare 561 de zile. Diferențele dintre Nord-Vestul și Sud-Estul Europei sunt semnificative în această arie terapeutică. Numai 5 țări (Austria, Danemarca, Slovacia și Islanda) au acces la toate medicamentele oncologice aprobate în anul 2019, în timp ce alte țări, printre care și România, nu au acces la niciunul.

Accesul la medicamentele orfane

Accesul la medicamentele orfane este cu 8% mai scăzut comparativ cu alte medicamente aprobate, iar perioada de timp care trece până când pacienții au acces la aceste terapii este cu 5 luni mai scăzută, comparativ cu timpul mediu necesar pentru a avea acces la alte medicamente aprobate. În aproximativ 80% din țările studiate, accesul la medicamentele orfane este mai scăzut, comparativ cu oricare alt medicament aprobat în perioada 2016-2019. Printre cele 20% din restul țărilor se numără și România, unde accesul la medicamentele orfane este mai ridicat, comparativ cu restul medicamentelor aprobate în 2016-2019.

„Criza COVID-19 ne-a arătat din nou că inovația salvează vieți și poate salva o lume întreagă, dacă ajunge la timp la pacienți. În acest proces, fiecare zi contează! Din nefericire, accesul medicamentelor noi pe piață are loc în continuare într-un mod nepredictibil. În 2020, s-au făcut progrese importante –  70 de molecule noi au fost incluse în lista medicamentelor compensate și gratuite din România, însă fără un acces constant la terapii de ultimă generație, România nu va putea ține pasul cu ceea ce se declară politic ca fiind un deziderat al ultimilor ani: dorința ca pacientul român să fie tratat la standardele actuale ale Uniunii Europene. Orice întârziere cauzată de procesele administrative birocratice (în special legate de publicarea hotărârilor de guvern și a protocoalelor de prescriere) și lipsa fondurilor necesare inovației vor costa pacientul român zile de viață cu o calitate scăzută sau chiar timp pierdut în unele cazuri, atunci când vorbim de patologii grave”, a declarat Alina Culcea, Președinte al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM  – membră EFPIA).

La începutul acestui an a fost lansat Planul European de Luptă împotriva Cancerului, inițiativă care are printre principalele obiective adresarea inegalităților apărute între diverse state membre ale Uniunii Europene în materie de screening, prevenție, diagnostic și tratament al afecțiunilor oncologice. Printre documentele care subliniază diferențele de acces la terapiile oncologice dintre Nord-Vestul și Sud-Estul Europei se numără și „Comparator Report on Cancer in Europe 2019”, realizat de către IHE (The Swedish Institute for Health Economics).

În contextul combaterii inegalităților dintre Nord-Vestul și Sud-Estul Europei, Centrul pentru Inovație în Medicină a lansat Documentul de Poziție asupra Planului European de Luptă împotriva Cancerului, lucrare care include o analiză a situației cancerului în România precum prioritizarea nevoilor cetățenilor și asigurarea accesului echitabil la asistență medicală personalizată (PHC).

Citește și:

Exit mobile version