Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă: „Traseul ideal de îngrijire a pacientului oncologic nu este identic pentru toate țările, ci trebuie să ia în calcul știința, inovația și mecanismele necesare integrării sale în sistemul de sănătate”
În cadrul proiectului GUIDE.MRD a fost propus un traseu ideal de îngrijire pentru pacientul oncologic, menit să integreze testarea ctDNA în practica clinică, în scopul de a reduce povara sistemelor de sănătate, a îmbunătăți calitatea vieții pacienților și a ghida deciziile medicale într-un mod mai precis și mai eficient.
Acest traseu ideal a fost prezentat în contextul celui mai mare congres din lume dedicat oncologiei, ASCO 2025. Dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a discutat despre importanța acestui subiect în timpul podcastului Știința360, pe Radio România Cultural.
Crearea traseului a implicat o abordare centrată pe pacient, bazată pe implicarea activă a tuturor actorilor relevanți din sistemul de sănătate. Au fost realizate 34 de interviuri structurate cu profesioniști din domeniul sănătății, pacienți și reprezentanți ai acestora din 15 țări europene.
Dr. Geantă: Știrea aceasta vine de la cel mai important congres de oncologie din lume, ASCO 2025, și se bazează pe o cercetare la care participăm și noi, Centrul pentru Inovație în Medicină, ca parte din proiectul GUIDE.MRD. Cu alte cuvinte, o echipă din România contribuie la o cercetare recunoscută la cel mai important congres de oncologie din lume. După ce ani de zile am discutat despre ce prezentau la ASCO alte grupuri de cercetare, ne bucurăm ca începând din acest an să putem să discutăm puțin despre contribuția pe care noi o putem aduce la managementul mai eficient al pacienților cu cancer
Recunoașterea pe care o aduce prezența la ASCO 2025 este extrem de importantă, ne arată că direcția spre care ne îndreptăm este corectă.
Dr. Geantă: Sistemul actual de acces la îngrijiri oncologice este complet diferit în Vestul Europei față de Estul Europei, iar modelul pe care îl prezentăm la ASCO în acest an ține cont de aceste diferențe. Aici este marea contribuție pe care echipa noastră de la Centrul pentru Inovație în Medicină a avut-o în acest proiect, reușind să ne facem vocea auzită pe tema inegalităților.
Proiectul european GUIDE.MRD (GUIding multi-moDal thErapies against MRD by liquid biopsies) are ca scop îmbunătățirea standardelor în îngrijirea cancerului prin testarea ADN-ului tumoral circulant (ctDNA) pentru detectarea bolii minime reziduale (MRD). Finanțat prin programul european IHI, GUIDE.MRD este o colaborare între cercetători, industrie, organizații de pacienți și alte părți interesate care își propun să optimizeze tratamentele pentru cancerul pulmonar, pancreatic și colorectal.
Biopsia lichidă este tehnologia utilizată în detectarea bolii minime reziduale. Această tehnică reprezintă una dintre cele mai importante inovații în oncologia modernă, oferind o metodă neinvazivă și precisă pentru detectarea și monitorizarea cancerului. Comparativ cu biopsiile tradiționale, care necesită prelevarea de țesut prin metode invazive, biopsia lichidă implică doar o simplă probă de sânge.
Dr. Geantă: Genul acesta de tehnologii mai noi, cum este testarea ADN-ului circulant tumoral, pentru a fi eficientizate la maxim, au nevoie de o integrare foarte bună în sistemele de sănătate. Iar această integrare nu se poate face fără o bună cunoaștere a sistemului de sănătate, a stakeholderilor, a instituțiilor, a traseului pacientului.
În contextul proiectului GUIDE.MRD, construirea traseului ideal al pacientului și a mecanismului de acces, merge în paralel cu studiile clinice care se uită la mai multe astfel de tipuri de teste bazate pe ADN-ul tumoral circulant. Nu vorbim despre un traseu ideal fix, bătut în cuie și impus tuturor țărilor. Este un traseu ideal la modul în care includem toate părțile relevante, includem știința dar tot timpul ne uităm la ce dezvoltări există și avem mecanismele pentru a le încorpora.
Testarea ctDNA poate identifica pacienții cu risc de recidivă, îmbunătățind deciziile terapeutice și calitatea vieții acestora. Detectarea precoce a recidivei prin ctDNA poate îmbunătăți rezultatele pacienților și poate reduce tratamentele inutile, contribuind astfel la o calitate mai bună a vieții. Proiectul GUIDE.MRD își propune să stabilească standarde clare pentru testele ctDNA și să le evalueze pentru a identifica cele mai precise metode de detectare a MRD, oferindu-le medicilor și pacienților un instrument valoros în deciziile de tratament.
Dr. Geantă: Lucrurile cu adevărat complicate apar atunci când trebuie să înțelegem foarte bine ce facem cu aceste date pe care le obținem, cum le folosim, ce interpretare le dăm. Din acest punct de vedere, în cadrul consorțiului GUIDE.MRD, discuțiile sunt extrem de intense și extrem de complexe din punct de vedere științific. Este un domeniu încă la început de drum, cu siguranță proiectul despre care discutăm va aduce lumină și câțiva pași esențiali înainte, dar cu siguranță va fi nevoie și de alte cercetări, tocmai pentru a putea să înțelegem cât mai bine cum genul acesta de testare poate să fie folosită.
O altă cercetare recentă din domeniul oncologiei demonstrează cum prezența comorbidităților în perioada de mijloc a vieții este asociată cu un risc crescut de apariție a cancerului și cu o mortalitate mai ridicată ce variază în funcție de tipul de cancer. De exemplu, obezitatea și diabetul de tip 2 cresc riscul pentru nouă tipuri de cancere.
Dr. Geantă: Acesta este un studiu întins pe două decenii, o perioadă suficient de lungă pentru a surprinde aceste inter-relații între diverse categorii de boli. Cred că o concluzie generală, implicită, a acestui studiu este că foarte rar putem să vorbim despre o persoană care suferă de o singură boală. Există, de fapt, o suprapunere de patologii care, în cele mai multe cazuri, nu sunt atât de separate între ele pe cât am putea să credem, nu sunt atât de distincte pe cât învățăm la școală și, evident, nu ar trebui să fie tratate în izolare, așa cum se întâmplă în cele mai multe situații.
Supraspecializarea pe care o observăm în ultimii ani a avut și are în continuare foarte mult sens, numai că trebuie să fim capabili să integrăm aceste cunoștințe obținute în tabloul mai mare atât al unei boli dar mai ales al unui pacient. Asta este o provocare mare pentru sistemele de sănătate care urmează de fapt o abordare unilaterală, prea puțin multi-disciplinară.
Genul acesta de studii vin să ne spună că poate ar trebui să schimbăm puțin din modul în care ne facem treaba.
Rezultatele publicate în JAMA Network susțin tot mai mult ipoteza unei interacțiuni între boli, potrivit căreia prezența unei afecțiuni cronice poate favoriza apariția unei alte boli. Studii preclinice au demonstrat că evenimentele cardiace, precum insuficiența cardiacă sau infarctul miocardic, pot stimula dezvoltarea și diseminarea tumorilor în modele experimentale de cancer intestinal și de sân. La nivel clinic, s-a observat că persoanele care au suferit astfel de afecțiuni cardiace prezintă un risc crescut de a dezvolta cancer ulterior.
Dr. Geantă: În sine, suprapunerea acestor boli la nivelul foarte multor persoane cred că ar fi în măsură să ne pună puțin pe gânduri și să identificăm modalități mult mai eficiente de management pentru persoana respectivă. Asta dacă vorbim numai despre componenta clinică, medicală. Nu spun că e o cauză comună, deși sunt mulți factori de risc comuni pentru toate aceste categorii patologice despre care vorbeam, nu spun că este o soluție comună, dar cu siguranță sunt suprapuneri care ne pot indica modul în care putem să acționăm mai bine.
Citește și:
- Dr. Marius Geantă: „Testarea lipoproteinei(a) ne ajută să economisim bani din bugetele sănătății și să evaluăm mai precis riscul cardiovascular”
- Dr. Marius Geantă: „Tehnologia CRISPR-CAS9 pare că ar putea să deschidă noi orizonturi pentru tratamentul sindromului Down”
- Dr. Marius Geantă: „Trebuie să evităm medicalizarea excesivă a temei obezității. E nevoie de o abordare și la nivel individual dar și la nivelul societății și comunității”