Poziția Societății Europene de Cardiologie cu privire la cazul fotbalistului danez Christian Eriksen, din timpul Euro 2020




Conform unui studiu publicat în European Heart Journal, prevenirea morții cardiace subite (sudden cardiac arrest, SCA) reprezintă o problemă de sănătate publică, stopul cardiac fiind responsabil pentru jumătate dintre decesele din cauze cardiovasculare și de 20% din totalul deceselor în societățile din Vestul Europei. Mai mult decât atât, incidența stopului cardiac tinde să crească odată cu îmbătrânirea populației, fiind un eveniment cardiovascular care țintește în principal persoanele aflate la o vârstă înaintată (media de vârstă fiind de 65 de ani).

În situațiile în care o persoană se află în stop cardiac, intervenția imediată este de o importanță majoră. SCA este letal în numai câteva minute de la instaurare dacă nu se intervine rapid, iar în cazul majoritar al evenimentelor care se petrec în afara spitalului, de cele mai multe ori, intervențiile rapide sunt limitate. Aceasta este și cauza pentru care în Europa șansele de supraviețuire în urma unui stop cardiac subit sunt extrem de reduse, de numai 10%.

abonare

Cu toate că persoanele în vârstă sunt cele principal vizate, asta nu înseamnă că adulții și chiar tinerii sunt feriți de astfel de evenimente. Acesta a fost și recentul caz al lui Christian Eriksen, un tânăr de 29 de ani, jucător de fotbal pentru naționala Danemarcei, care în timpul meciului a leșinat brusc pe teren. La fața locului s-au deplasat imediat echipele medicale care au început manevrele de resuscitare, repornindu-i inima cu ajutorul defibrilatoarelor electrice, Christian fiind ulterior dus la spital și stabilizat.

Poziția Societății Europene de Cardiologie cu privire la evenimentul nefericit care l-a implicat pe Christian Eriksen este una promptă, care subliniază faptul că stopul cardiac poate surveni indiferent de vârstă, condiție fizică și stil de viață urmat. “If it can happen to a professional athlete, it can happen to anyone” – dacă i se poate întâmpla unui atlet profesionist, i se poate întâmpla oricui. În acest fel, ESC își propune să crească nivelul de conștientizare asupra problemei majore de sănătate publică pe care o reprezintă prevenția morții subite în urma stopului cardiac și în același timp să evidențieze faptul că SCA are în spate un mecanism complex, încă necunoscut în întregime, iar prevenția sa nu se poate baza în totalitate pe adoptarea unui stil de viață sănătos. Astfel, în cadrul sesiunilor științifice online ale Congresului Societății Europene de Cardiologie din acest an, această temă va fi una dintre principalele subiecte de discuție.

„A fost o priveliște îngrozitoare pentru toți cei care au asistat la ea. Rezultatele preliminarii sugerează că în timp ce era tratat pe teren, inima lui Christian se oprise deja. A avut un noroc excepțional că la locul faptei se afla o echipă medicală care a început imediat manevrele de resuscitare și de menținere a curgerii sângelui” – afirmă Prof. Stephan Achenbach, președintele Societății Europene de Cardiologie.

Mai multe studii realizate de diverse clinici cardiogenetice au putut identifica și înțelege asocierile dintre anumite gene și variante și stopul cardiac subit. Deși au caracter limitat, deoarece au implicat numai participanți tineri, cu afecțiuni monogenetice, în cazul cărora era necesară o singură mutație genetică rară pentru a cauza un stop cardiac subit, rezultatele studiilor oferă în continuare informații despre potențiala componentă genetică a afecțiunii.

Conform rezultatelor, informația genetică este utilă în identificarea persoanelor aflate la risc de stop cardiac subit, în același timp în care permite acestor persoane să primească tratament din timp (sfaturi legate de schimbarea stilului de viață, tratament profilactic, etc.) pentru a scădea riscul decesului din această cauză cardiovasculară.

„Stopul cardiac se poate întâmpla oricând, oriunde. Întrebarea este: știi cum să răspunzi pe moment? Fiecare secundă este critică. Nu poți face nimic rău încercând să resuscitezi pe cineva, însă poți salva o viață dacă acea persoană chiar se află în stop cardiac” – concluzionează Prof. Achenbach.

Când poți identifica o persoană care suferă un stop cardiac subit:

  • Persoana nu poate respira sau gâfâie pentru a se oxigena;
  • Persoana nu se mișcă și nu clipește;
  • Persoana nu reacționează, nici măcar la loviri mai puternice;

Cum poți ajuta o persoană aflată în stop cardiac subit:

  • Manevre de resuscitare. Apasă mijlocul pieptului persoanei cu o frecvență de 100-120 apăsări pe minut. Permite pieptului să revină la poziția sa normală după fiecare apăsare;
  • Roagă pe cineva din apropiere să cheme o ambulanță;
  • Roagă persoanele din apropiere să găsească un defibrilator extern automat și urmează instrucțiunile de utilizare ale acestuia.

Stopul cardiac Christian Eriksen

Conform unui studiu dezbătut cu 3 ani în urmă, în cadrul American Heart Association’s Resuscitation Science Symposium, în țările în care este obligatorie instruirea pentru resuscitare cardio-pulmonară în licee rata de supraviețuire în cazul unui stop cardiac este mai mare. În cadrul aceluiași simpozion s-a discutat și despre importanța și cost-eficiența defibrilatoarelor externe automate în creșterea ratei de supraviețuire în cazul unui SCA.

Citește și: