#BeatCVD. Planul european de luptă împotriva bolilor cardiovasculare: 12 organizații europene și internaționale lansează un apel către CE
12 organizații cheie europene și internaționale, cu activitate în domeniul sănătății, au semnat o declarație comună pentru a solicita Uniunii Europene să dezvolte un Plan UE comprehensiv pentru bolile cardiovasculare (BCV) – prima cauză de deces la nivel european.
După o scădere a mortalității din ultimele decenii, statisticile cresc din nou: BCV reprezintă 36% din toate decesele la nivel UE, afectând 60 de milioane de persoane și aproximativ 20% din toate decesele premature (înainte de 65 de ani) în UE sunt cauzate de bolile cardiovasculare.
La fel ca și în cazul cancerului, pentru care a fost lansat, la începutul anului, Europe’s Beating Cancer Plan, inegalitățile în materie de sănătate sunt prezente și în bolile cardiovasculare, fie că este vorba de inegalități între state (statele din Vest vs. Central-Est), fie că este vorba de inegalități în interiorul statelor (urban vs. rural) sau chiar inegalități etnice și de sex. De exemplu, ratele de deces din cauza BCV sunt mai mari în Centrul și Estul Europei decât în Nordul, Sudul și Vestul Europei. Rata mortalității standardizată în funcție de vârstă pentru BCV este de 13 ori mai mare la femeile din Lituania decât la cele din Franța și de 9 ori mai mare la bărbați. În cazul accidentului vascular cerebral, rata de deces standardizată în funcție de vârstă este de 7 ori mai mare la femeile din Bulgaria, decât în Franța și de 8 ori la bărbați.
Povara bolilor crește pe măsură ce populația Europei îmbătrânește (în 2040, peste 150 de milioane de europeni vor avea peste 65 de ani), însă înțelegerea actuală a bolii indică o povară crescută și asupra persoanelor tinere.
Contrar percepției publice, bolile cardiovasculare nu pot fi prevenite întotdeauna prin stilul de viață. Multe afecțiuni cardiovasculare sunt ereditare, unele pot fi cauzate sau agravate de alte afecțiuni cronice sau de tratamentele lor, iar altele pot fi exacerbate din cauza îmbătrânirii. Un exemplu important de afecțiune cardiovasculară ereditară este Hipercolesterolemia Familială. Se estimează că 1 din 250 de persoane din lume are HF (forma heterozigotă), iar 90% dintre persoanele cu HF nu sunt diagnosticate. Bărbații care suferă de această boală au un risc mai mare cu 50% decât restul populației de a suferi un infarct miocardic până la vârsta de 50 de ani. Un studiu din 2020 demonstra fezabilitatea programelor de screening genetic populațional pentru a detecta HF. Screeningul în cascadă, o metodă țintită de screening, este recomandat de principalele organizații la nivel mondial – World Health Organisation (WHO), American Heart Association (AHA), Centers for Disease Control and Prevention (CDC).
Pandemia COVID-19 a avut un impact semnificativ atât pentru persoanele cu boli cardiovasculare preexistente, cât și pentru cele cu alte boli sau predispoziție genetică. Un studiu publicat în revista JAMA Cardiology demonstra în primele luni ale pandemiei, asocierea dintre afectarea cardiacă și mortalitate la pacienții cu COVID-19. Leziunea cardiacă a fost o complicație frecventă, apărută la 19,7% din pacienți, și s-a asociat cu risc crescut de mortalitate pe parcursul spitalizării.
Pe de altă parte, COVID-19 a avut un impact major asupra capacității de diagnosticare și tratament, din cauza scăderii numărului vizitelor la medicul curant și a controalelor periodice efectuate înainte de pandemie.
Semnatarii prezentei cereri subliniază că există o mare oportunitate de a îmbunătăți starea de sănătate a cetățenilor europeni, abordând povara bolilor cardiovasculare, cu acțiuni preventive acolo unde este posibil și cu tratament și intervenție adecvate acolo unde prevenția nu este o opțiune. Prin urmare, ei solicită factorilor decizionali și politici europeni să dezvolte un Plan comprehensiv pentru bolile cardiovasculare, pentru ca cetățenii UE să trăiască mai mult și mai sănătos, indiferent de gen sau de locul unde s-au născut sau trăiesc, permițându-le astfel cetățenilor să participe activ la societatea și economia din care fac parte și atingând astfel echitatea în sănătate la nivelul UE.
Prin Planul european pentru BCV ar trebui să fie oferite stimulente și să fie setate ținte ambițioase de prevenție, screening, depistare precoce, acces la tratament și reabilitare, consolidând rezistența la nivel de populație și utilizând eficient resursele de asistență medicală.
E TIMPUL SĂ ACȚIONĂM. Organizațiile semnatare sunt gata să colaboreze cu instituțiile UE și guvernele naționale pentru a dezvolta și implementa un astfel de plan pentru a aborda povara bolilor cardiovasculare. „Avem o fereastră unică de oportunitate pentru a investi în îngrijiri cardiovasculare mai bune pentru cetățenii din întreaga UE. Acum avem nevoie de angajamentul politic pentru a realiza acest lucru printr-un plan de politici de sănătate al UE privind sănătatea cardiovasculară”.
#BeatCVD
Citește și:
- #ESCCongress. INTERVIU. Prof. Dr. G. Andrei Dan, despre ghidul ESC pentru managementul fibrilației atriale: „Acest ghid vine într-o evoluție istorică a medicinei bazate pe dovezi, care se transformă în medicină personalizată”
- Document de poziție ESC: recomandări pentru implementarea farmacogenomicii în managementul bolilor cardiovasculare
- #ESCCongress. Mai puțin de 50% dintre pacienții cu risc cardiovascular foarte înalt obțin nivelul de colesterol optim, recomandat de ghidurile europene