Raport Lancet: 60% dintre cazurile de cancer hepatic pot fi prevenite. Obezitatea, alcoolul și infecțiile virale, principalii factori de risc

Prevenție

Dr. Bianca Cucoș
31 iulie 2025
Citit de 80 ori.

Cancerul hepatic se transformă într-o amenințare majoră pentru sănătatea publică la nivel global. O nouă analiză a Comisiei Lancet privind cancerul hepatic avertizează că, în lipsa unei acțiuni coordonate și urgente, numărul cazurilor de cancer hepatic s-ar putea dubla până în 2050, de la 870.000 de cazuri noi în 2022 la 1,52 milioane. Numărul deceselor va crește proporțional, de la 760.000 la 1,37 milioane. Însă majoritatea acestor cazuri pot fi prevenite.

În centrul acestei crize se află trei factori de risc modificabili: hepatitele virale (B și C), consumul excesiv de alcool și boala hepatică steatozică asociată disfuncției metabolice (MASLD). Acești factori sunt responsabili pentru aproximativ 60% dintre cazurile de cancer hepatic la nivel mondial. Prin intervenții eficiente de sănătate publică, pot fi prevenite milioane de cazuri și salvate milioane de vieți.

Cancerul hepatic este deja al șaselea cel mai frecvent cancer la nivel global și a treia cauză principală de deces oncologic. Prognosticul este sever, ratele de supraviețuire la cinci ani variază între 5% și 30%. Mai îngrijorător este faptul că această povară este distribuită inegal: peste 40% dintre cazurile globale se înregistrează în China, unde infecțiile cu virusul hepatitic B rămân frecvente.

În țările cu venituri mari, unde obezitatea și consumul de alcool sunt în creștere, MASLD și boala hepatică alcoolică (ALD) devin principalele cauze ale cancerului hepatic. SUA, Europa și anumite regiuni din Asia sunt deosebit de expuse.

Cauzele cancerului hepatic

Comisia Lancet oferă o imagine actualizată a factorilor care determină cancerul hepatic astăzi și a modului în care aceștia vor evolua până în 2050:

Proporția cazurilor legate de virusul hepatitic B (VHB) va scădea ușor de la 39% în 2022 la 37% în 2050.
Cazurile legate de virusul hepatitic C (VHC) vor scădea de la 29% la 26%.
Cazurile legate de alcool vor crește de la 19% la 21%.
Cazurile de cancer hepatic asociate cu MASLD, deja în creștere accelerată, vor crește de la 8% la 11%.

MASLD afectează în prezent aproximativ o treime din populația globală, însă doar 20–30% dintre pacienți dezvoltă forma mai severă, cu inflamație și leziuni hepatice, cunoscută sub denumirea de MASH (steatohepatită metabolică). În SUA, unde epidemia de obezitate continuă, peste 55% dintre adulți ar putea suferi de MASLD până în 2040.

Potrivit prof. Hashem B El-Serag (Baylor College of Medicine), „cancerul hepatic nu mai este doar o consecință a hepatitelor virale sau a consumului de alcool, obezitatea și disfuncțiile metabolice devin cauzele dominante.”

Strategii de prevenție

În ciuda gravității sale, cancerul hepatic are un avantaj important: poate fi prevenit în majoritatea cazurilor. Comisia estimează că o reducere anuală a incidenței cu doar 2–5% până în 2050 ar putea preveni între 9 și 17 milioane de cazuri și salva între 8 și 15 milioane de vieți.

Printre intervențiile cheie se numără:

Extinderea vaccinării împotriva hepatitei B, inclusiv prin impunerea vaccinării în țările cu prevalență ridicată și implementarea screeningului universal pentru adulții peste 18 ani.
Screening țintit pentru hepatita C, în funcție de risc și eficiență economică.
Politici ferme privind controlul alcoolului, inclusiv preț minim per unitate, etichetare de avertizare și restricții privind publicitatea.
Screening pentru MASLD și consiliere nutrițională, mai ales pentru persoanele cu obezitate, diabet sau boli cardiovasculare.
Reforme nutriționale la nivel de politici publice, cum ar fi taxele pe zahăr și etichetarea clară a produselor bogate în grăsimi, sare sau zahăr.

Aceste măsuri combină intervenții individuale cu acțiuni sistemice, reflectând necesitatea unei abordări integrate pentru prevenție.

Sprijin pentru pacienți și integrarea îngrijirilor paliative

Deși prevenția este prioritară, Comisia subliniază și nevoia de a îmbunătăți calitatea vieții pacienților care trăiesc cu cancer hepatic. Față de alte tipuri de cancer, acesta este mai dificil de tratat, iar accesul la îngrijiri rămâne inegal la nivel global.

Recomandările includ:

Investiții în detectarea precoce și campanii de conștientizare.
Reducerea discrepanțelor Est–Vest în tratamente, prin colaborări între societăți medicale și industria farmaceutică.
Integrarea timpurie a îngrijirilor paliative, pentru a sprijini pacienții pe întreg parcursul bolii.

Rezultatele Comisiei Lancet sunt în același timp un semnal de alarmă și un plan de acțiune. Creșterea prognozată a cancerului hepatic nu este inevitabilă, este consecința inacțiunii în fața unor riscuri cunoscute și prevenibile. De la extinderea programelor de vaccinare și până la combaterea obezității și consumului de alcool, guvernele au la dispoziție instrumente dovedite. Esențial este ca acestea să fie integrate în strategii coerente de sănătate publică, ghidate de dovezi științifice și de principiul echității.

Citește și