STUDIU. Sănătatea orală precară din perioada copilăriei se asociază cu un risc crescut de boală cardiovasculară aterosclerotică la vârsta adultă
Numeroase cercetări au analizat asocierile dintre sănătatea orală a adulților și riscul de boală cardiovasculară, însă până acum niciunul nu a examinat modul în care îngrijirea dinților în perioada copilăriei poate influența acest risc. Conform datelor CDC din 2024, în SUA, între 40 și 60% de copii cu vârsta cuprinsă între 6 și 9 ani prezintă carii dentare, fie la nivelul dinților temporari, fie la nivelul dentiției permanente. Prevenția începe încă din copilărie, atunci când dezvoltarea obiceiurilor sănătoase este esențială.
Un studiu publicat în International Journal of Cardiology, a observat că incidența bolii cardiovasculare aterosclerotice la adulți crește pe măsură ce sănătatea orală din timpul copilăriei este mai precară. Mai mult decât atât, cu cât starea de sănătate a dinților și gingiilor copiilor se înrăutățește odată cu trecerea timpului, cu atât și riscul de boală este mai mare. În rândul bărbaților, cea mai comună formă de boală cardiovasculară aterosclerotică a fost infarctul miocardic (41,8%), iar în rândul femeilor accidentul vascular cerebral ischemic (54,3%).
Și riscul de boală în sine arată diferit în funcție de sexul persoanei: bărbații care în timpul copilăriei au avut un nivel ridicat de carii dentare, au prezentat un risc cu 32% mai mare de a dezvolta boală aterosclerotică. În paralel, femeile cu un nivel ridicat de carii dentare în copilărie au avut o creștere a riscului de boală cu 45%. Aceeași tendință se observă și în cazul problemelor gingivale din copilărie. Cu cât prezentau un nivel crescut de gingivită în perioada timpurie a vieții, cu atât riscul cardiovascular la vârsta adultă era mai ridicat (21% în cazul bărbaților și 31% în cazul femeilor).
Studiul a fost realizat în Danemarca și este prima cercetare la nivel național care să asocieze sănătatea orală din timpul copilăriei cu incidența bolii cardiovasculare aterosclerotice în perioada adultă. A inclus peste 568.700 de participanți născuți între anii 1963 și 1972, ale căror informații medicale despre sănătatea orală au fost preluate din Registrul Național de Odontologie Pediatrică (1972–1987) și cele despre boala cardiovasculară aterosclerotică din Registrul Național al Pacienților (1995-2018). În timpul perioadei de follow-up, peste 10.000 de bărbați și peste 5700 de femei au dezvoltat boală cardiovasculară aterosclerotică.
Rezultatele cercetării din Danemarca se aliniază cu concluziile unui studiu longitudinal realizat în Finalnda și publicat în 2019 în Jama Network, care asocia prevalența cariilor dentare și afecțiunilor periodontale în copilărie, cu creșterea tensiunii arteriale în perioada de adult tânăr. Ambele cercetări subliniază faptul că o atitudine preventivă adoptată încă din copilărie, cu privire la sănătatea orală, poate contribui la un risc scăzut de BCV la vâsta adultă.
Studiul din Danemarca prezintă și o serie de limitări, printre care se numără faptul că nu au putut fi luate în calcul activități care țin de stilul de viață, precum fumatul sau obiceiurile alimentare (Registrul Național al Pacienților nu conține astfel de informații). O altă limitare constă în metoda folosită pentru măsurarea scorului cariilor dentare, dmft/DMFT, o tehnică în care nu se pot distinge leziunile active de cele inactive sau plombate.
Citește în continuare ce spun studiile despre sănătatea orală și riscul de boli în rândul adulților.