Durata somnului la adolescenți este în scădere: aproape 77% dintre liceeni dorm prea puțin

Durata somnului în rândul adolescenților a scăzut constant în ultimele două decenii, transformând lipsa de somn într-o problemă importantă de sănătate publică. Un studiu publicat recent în revista JAMA analizează evoluția obiceiurilor de somn ale liceenilor din Statele Unite între 2007 și 2023 și arată o creștere semnificativă a proporției adolescenților care dorm mai puțin decât este recomandat pentru vârsta lor.

Analiza a inclus peste 120.000 de elevi de liceu care au participat la Youth Risk Behavior Survey, un sondaj național realizat în SUA o dată la doi ani. Participanții au raportat câte ore dorm, în mod obișnuit, într-o noapte de școală. În cadrul studiului, cercetătorii au considerat că somnul este insuficient atunci când adolescenții dorm cel mult 7 ore pe noapte, iar somnul foarte scurt atunci când durata acestuia nu depășește 5 ore.

Rezultatele arată o tendință de scădere a duratei somnului. Proporția adolescenților care dorm 7 ore sau mai puțin a crescut de la 68,9% în 2007 la 76,8% în 2023. În același timp, procentul celor care dorm cel mult 5 ore pe noapte a crescut de la 15,8% la 23%. Practic, aproape un sfert dintre liceeni ajung să doarmă cel mult cinci ore într-o noapte de școală, o durată mult sub necesarul biologic al adolescenților.

În schimb, procentul elevilor care au raportat că dorm între 6 și 7 ore pe noapte a rămas relativ stabil în perioada analizată. Creșterea s-a observat mai ales în categoria celor cu durate extrem de scurte de somn, ceea ce sugerează că privarea severă de somn devine tot mai frecventă.

Deși lipsa somnului este adesea asociată cu senzația de oboseală sau dificultăți de concentrare, efectele sale sunt mult mai complexe. Somnul joacă un rol esențial în numeroase procese biologice, de la regenerarea țesuturilor până la reglarea metabolismului și funcționarea sistemului imunitar. În timpul somnului sunt eliminate, de asemenea, produși toxici din creier, iar procesele de consolidare a memoriei și învățare sunt intens active.

Din aceste motive, privarea cronică de somn a fost asociată cu un risc crescut pentru mai multe afecțiuni, inclusiv diabet, boli cardiovasculare și depresie. În cazul adolescenților, efectele pot fi cu atât mai importante, deoarece această perioadă coincide cu etape esențiale ale dezvoltării neurologice.

Pentru a înțelege mai bine ce factori ar putea influența aceste tendințe, cercetătorii au analizat datele și în funcție de caracteristici demografice precum sexul, clasa școlară sau apartenența rasială și etnică. În plus, au fost evaluate 15 comportamente asociate sănătății, inclusiv utilizarea rețelelor sociale, experiențele de bullying, simptomele de sănătate mintală și consumul de alcool sau tutun.

Un rezultat neașteptat al analizei a fost faptul că prevalența somnului insuficient a crescut la fel de mult, sau chiar mai mult, în rândul adolescenților fără comportamente de risc comparativ cu cei care prezentau astfel de factori. Această observație sugerează că declinul duratei somnului este un fenomen generalizat, care afectează adolescenții în ansamblu.

Totuși, studiul a evidențiat și unele diferențe între grupuri. Creșterea prevalenței somnului insuficient a fost mai accentuată în rândul adolescenților afro-americani non-hispanici comparativ cu adolescenții albi non-hispanici. De asemenea, lipsa somnului a fost mult mai frecventă în rândul adolescenților cu simptome depresive sau gânduri suicidare.

Relația dintre somn și sănătatea mintală este complexă și bidirecțională. Pe de o parte, privarea de somn poate agrava simptomele depresive și anxietatea. Pe de altă parte, tulburările emoționale pot afecta calitatea și durata somnului.

Autorii studiului subliniază că intervențiile la nivelul sistemului educațional ar putea contribui la îmbunătățirea duratei somnului în rândul adolescenților. Una dintre măsurile discutate frecvent este începerea mai târzie a programului școlar. În unele regiuni din SUA, această schimbare a fost asociată cu creșterea duratei somnului, implicare academică mai mare și îmbunătățirea sănătății mintale.

În același timp, specialiștii subliniază importanța educației privind igiena somnului, care include limitarea utilizării dispozitivelor electronice înainte de culcare, menținerea unui program regulat de somn și crearea unui mediu favorabil odihnei.

Rezultatele studiului trebuie totuși interpretate cu prudență. Durata somnului a fost auto-raportată de participanți, ceea ce poate introduce erori de estimare. În plus, analiza nu a inclus anumite variabile care pot influența somnul adolescenților, precum activitățile extracurriculare, volumul temelor sau conflictele familiale.

Chiar și în aceste condiții, datele indică o tendință consistentă: adolescenții dorm tot mai puțin. Pentru experți, acest fenomen reprezintă un semnal de alarmă pentru sănătatea publică. Somnul insuficient în adolescență poate avea efecte pe termen lung asupra sănătății fizice, sănătății mentale, performanței școlare și dezvoltării sociale. În acest context, creșterea gradului de conștientizare privind importanța somnului ar putea deveni o componentă esențială a strategiilor de sănătate publică dedicate tinerilor.