State of Health in the EU: România alocă doar 1% din bugetul de sănătate pentru prevenție, în timp ce speranța de viață rămâne cu 5 ani sub media UE
Noul Raport State of Health in the EU ne arată un sistem subfinanțat, dar și o fereastră de oportunitate pentru investiții în prevenție și servicii comunitare.
România rămâne printre statele membre ale Uniunii Europene cu cele mai slabe rezultate în materie de sănătate, arată raportul State of Health in the EU – Romania Country Health Profile 2025, publicat de Comisia Europeană, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și Observatorul European pentru Sisteme și Politici de Sănătate. Cheltuielile pentru sănătate sunt cele mai mici din UE, speranța de viață este cu peste cinci ani sub media europeană, iar mortalitatea evitabilă se menține la niveluri ridicate, indicând limitele unui sistem care continuă să intervină târziu și fragmentat.
În 2023, România a cheltuit aproximativ 1.800 de euro pe cap de locuitor pentru sănătate, mai puțin de jumătate din media Uniunii Europene. Deși speranța de viață a început să se redreseze după scăderea severă din perioada pandemiei și a atins un maxim istoric de 76,6 ani în 2024, decalajele față de restul Europei persistă, în special în rândul bărbaților și al grupurilor vulnerabile. Povara bolilor cardiovasculare este majoră: acestea sunt responsabile pentru peste jumătate din totalul deceselor și reprezintă principala cauză de dizabilitate în rândul populației adulte.
Dincolo de aceste cifre, raportul evidențiază și puncte de inflexiune importante. Investițiile europene din ultimii ani au creat premisele pentru modernizarea infrastructurii, extinderea serviciilor de prevenție și consolidarea medicinei de familie. Inițiative recente de evaluare a riscului cardiovascular, dezvoltarea serviciilor comunitare și orientarea treptată către prevenție și îngrijiri integrate oferă României oportunitatea de a reduce mortalitatea evitabilă și de a recupera o parte din decalajele față de media europeană.
Cheltuieli pentru sănătate: subfinanțare cronică, cu efecte sistemice
Raportul confirmă un dezechilibru structural persistent: România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește cheltuielile pentru sănătate per capita. Cei aproximativ 1.800 de euro cheltuiți în 2023 reprezintă o limitare concretă a capacității sistemului de a preveni boala, de a asigura continuitatea îngrijirilor și de a răspunde nevoilor unei populații îmbătrânite.
Cheltuielile totale pentru sănătate au reprezentat 5,8% din produsul intern brut, comparativ cu aproximativ 10% la nivel european. Deși finanțarea publică acoperă 77% din totalul cheltuielilor, ponderea plăților directe rămâne ridicată, la 23%, aproape în totalitate suportate de pacienți din venituri proprii.
Aceste plăți sunt generate în principal de costurile cu medicamentele eliberate în ambulatoriu și de serviciile stomatologice, dar includ și cheltuieli pentru servicii neacoperite de pachetul de bază. Nivelul ridicat al plăților directe este un indicator indirect al accesului inegal la servicii medicale și al riscului de amânare a îngrijirilor, în special pentru persoanele cu venituri reduse.
Speranța de viață: recuperare fragilă după pandemie
După scăderea abruptă înregistrată în perioada pandemiei de COVID-19, speranța de viață la naștere în România a început să crească din nou începând cu 2022, atingând 76,6 ani în 2024, cel mai ridicat nivel din istorie. Cu toate acestea, diferența față de media Uniunii Europene rămâne de 5,1 ani.
Diferențele între sexe sunt pronunțate. Bărbații din România trăiesc, în medie, până la 72,8 ani, în timp ce femeile ating 80,4 ani, rezultând un decalaj de 7,6 ani, semnificativ mai mare decât media europeană. Raportul corelează această diferență cu expunerea mai ridicată a bărbaților la factori de risc prevenibili, precum fumatul și consumul nociv de alcool.
Un indicator mai puțin vizibil în dezbaterea publică, dar esențial pentru politicile de sănătate, este numărul de ani trăiți fără dizabilități. La vârsta de 65 de ani, românii mai pot spera la relativ puțini ani de viață fără limitări funcționale, ceea ce indică o povară semnificativă de boală cronică și afectare a calității vieții.
Povara bolilor cardiovasculare, principala problemă de sănătate publică
Bolile cardiovasculare continuă să domine profilul de mortalitate din România. În 2022, acestea au fost responsabile pentru 56% din totalul deceselor, un procent mult peste media Uniunii Europene. Boala cardiacă ischemică și accidentul vascular cerebral rămân principalele cauze, reflectând atât prevalența ridicată a factorilor de risc, cât și întârzieri în prevenție, diagnostic și tratament.
Impactul acestor afecțiuni se extinde mult dincolo de mortalitate. Aproximativ 2,4 milioane de români trăiau cu o boală cardiovasculară în 2021. Aceste afecțiuni reprezintă principala cauză de dizabilitate, contribuind la pierderea de ani de viață sănătoasă și la scăderea productivității economice.
Raportul subliniază că o parte considerabilă a acestei poveri ar putea fi redusă prin măsuri bine cunoscute și relativ simple: controlul hipertensiunii arteriale, tratamentul dislipidemiei, renunțarea la fumat, reducerea consumului de alcool și promovarea activității fizice.
Mortalitatea evitabilă: prevenție și tratament insuficiente
România se află printre statele membre cu cele mai ridicate rate de mortalitate evitabilă. În 2022, mortalitatea prevenibilă a fost a treia cea mai mare din Uniunea Europeană, cu 304 decese la 100.000 de locuitori. Boala cardiacă ischemică, afecțiunile asociate consumului de alcool și cancerul pulmonar au fost principalele cauze.
În ceea ce privește mortalitatea tratabilă ( decese care ar putea fi evitate prin îngrijiri medicale la timp și eficiente) România a înregistrat cea mai mare rată din UE, cu 215 decese la 100.000 de locuitori. Ischemia cardiacă, pneumonia și accidentul vascular cerebral se află din nou în prim-plan.
Acest indicator oferă o imagine sintetică asupra performanței sistemului de sănătate, sugerând probleme atât în accesul la îngrijiri, cât și în coordonarea și continuitatea serviciilor medicale.
România aloca doar 1% pentru prevenție
Aproximativ 29% din decesele din România sunt atribuite factorilor de risc comportamentali, precum fumatul, alimentația nesănătoasă, consumul nociv de alcool și lipsa activității fizice. Poluarea aerului contribuie la încă 6% din mortalitatea totală, un nivel mai ridicat decât în multe alte state membre.
Fumatul rămâne prevalent, în special în rândul bărbaților și al adolescenților, iar utilizarea țigărilor electronice este în creștere. Consumul de alcool se situează printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, cu efecte directe asupra bolilor cardiovasculare, hepatice și oncologice.
În acest context, raportul notează că România alocă doar aproximativ 1% din cheltuielile totale de sănătate pentru prevenție, un nivel insuficient pentru a produce schimbări semnificative pe termen lung.
Organizarea serviciilor: dependență de îngrijirile spitalicești
Structura cheltuielilor arată o pondere ridicată a îngrijirilor spitalicești, care au reprezentat 41% din cheltuielile pentru sănătate în 2023, a doua cea mai mare valoare din UE. În contrast, serviciile ambulatorii, medicina de familie și prevenția rămân subfinanțate.
Internările evitabile pentru boli cronice indică o capacitate insuficient utilizată a serviciilor din comunitate, în special în managementul pe termen lung al pacienților cu boli cardiovasculare, diabet sau afecțiuni respiratorii.
Investițiile europene și oportunitățile de schimbare
Raportul State of Health in the EU 2025 subliniază rolul central al fondurilor europene în eforturile recente de reformă a sistemului sanitar din România. Într-un context de subfinanțare cronică, finanțările din Uniunea Europeană, în special prin Planul Național de Redresare și Reziliență, oferă una dintre puținele oportunități reale de modernizare a infrastructurii și de extindere a serviciilor de prevenție și depistare precoce.
Investițiile vizează atât unitățile sanitare, cât și consolidarea serviciilor din comunitate și a medicinei de familie. Raportul menționează inițiative precum evaluarea sistematică a riscului cardiovascular în asistența primară, relevante într-o țară în care bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces. Extinderea programelor de screening și dezvoltarea serviciilor comunitare integrate pot contribui la reducerea mortalității evitabile și la îmbunătățirea accesului pentru grupurile vulnerabile.
Totuși, raportul avertizează că impactul acestor investiții depinde de implementare și de integrarea lor în funcționarea curentă a sistemului. Fără continuitate, coordonare între nivelurile de îngrijire și finanțare sustenabilă, există riscul ca investițiile să rămână intervenții punctuale, cu efect limitat asupra indicatorilor de sănătate.