Un studiu recent publicat în revista Nature Health arată că nivelul de alfabetizare digitală în sănătate este mai ridicat în țările cu venituri mici și medii decât în cele cu venituri mari. Acest rezultat contrazice ideea că dezvoltarea economică duce automat la competențe digitale mai bune. Cercetătorii sugerează că utilizarea frecventă a internetului și a rețelelor sociale influențează semnificativ modul în care oamenii găsesc și înțeleg informațiile despre sănătate.
Studiul a fost realizat de cercetători de la CUNY Graduate School of Public Health and Health Policy (CUNY SPH), împreună cu parteneri internaționali, pe baza unui sondaj online desfășurat între 29 august și 8 septembrie 2025. La sondaj au participat 31.000 de adulți din 30 de țări, oferind o imagine largă asupra modului în care oamenii din diferite părți ale lumii percep informațiile legate de sănătate.
Participanții au fost aleși astfel încât să reprezinte cât mai bine populația fiecărei țări (în funcție de vârstă, gen, educație și regiune), iar rezultatele au fost prelucrate pentru a reflecta această diversitate. Astfel, datele obținute oferă o comparație relevantă între țări și ajută la înțelegerea diferențelor globale în ceea ce privește accesul, încrederea și utilizarea informațiilor de sănătate.
Rezultatele arată că, la nivel global, oamenii au cea mai mare încredere în informațiile de sănătate oferite de medici și alți profesioniști din domeniu (40.7%). Pe locul următor se află persoanele care spun că verifică informația din mai multe surse înainte de a o considera credibilă (31.2%). Sursele guvernamentale sunt menționate mai rar, iar informațiile venite de la familie sau prieteni sunt cel mai puțin considerate de încredere. În plus, studiul arată că informațiile atribuite medicilor au un impact mai puternic asupra modului în care oamenii reacționează și iau decizii, comparativ cu aceleași informații provenite din surse guvernamentale sau organizaționale. În ceea ce privește modul de prezentare, majoritatea respondenților preferă informații care combină text și imagini, deoarece sunt mai ușor de înțeles. Se observă și diferențe între vârste: tinerii folosesc mai ales rețelele sociale pentru a se informa, în timp ce persoanele mai în vârstă preferă surse mai tradiționale, cum ar fi materialele din cabinete medicale sau broșurile.
În același timp, studiul arată că mai mult de jumătate dintre participanți (58.3%) ar fi dispuși să accepte informații de sănătate generate de inteligența artificială. Totuși, această acceptare nu este uniformă: este mai mare în unele țări din Asia, precum China, India, Pakistan și Indonezia, și mai scăzută în multe țări dezvoltate, cum ar fi Canada, Regatul Unit, Franța, Japonia sau Suedia. În general, indiferent de țară, oamenii consideră că informațiile de calitate trebuie să fie ușor de găsit, clare, ușor de înțeles și să menționeze sursa. Cu toate acestea, nivelul de încredere și preferințele privind sursele și canalele de informare diferă între contexte, iar în multe regiuni social media și conținutul generat de inteligența artificială influențează deja modul în care oamenii întâlnesc informația. Aceste rezultate arată că strategiile de comunicare în sănătate trebuie adaptate la contextul cultural și digital al fiecărei populații, deoarece aceeași abordare nu funcționează în toate țările.
În acest context, nevoia unor intervenții concrete, adaptate la realitățile locale și regionale, devine evidentă. Inițiative precum proiectul european CURTAIN (Beating Cancer ineqUalities thRough liTerAcy IN Europe) răspund direct acestor provocări, mai ales în condițiile în care astfel de demersuri au loc chiar în România. Proiectul își propune să îmbunătățească alfabetizarea în cancer și să reducă diferențele dintre regiuni și grupuri populaționale din Europa. Finanțat prin programul EU4Health și coordonat de Centrul pentru Inovație în Medicină, CURTAIN reunește 15 parteneri din 9 țări și se concentrează pe prevenție, depistare precoce, acces la tratament și calitatea vieții pacienților. Prin colaborarea cu comunități locale, autorități și profesioniști din sănătate, proiectul urmărește dezvoltarea de instrumente și soluții adaptate contextului real, contribuind la implementarea Planului European de Luptă împotriva Cancerului și la reducerea inegalităților în accesul la informații și servicii de sănătate.
În același timp, aceste direcții sunt susținute și la nivel național. Strategia Națională de Sănătate 2022-2030 („Împreună pentru sănătate”) promovează o schimbare de paradigmă, punând accent pe cetățean ca persoană cu nevoi complexe și nu doar ca pacient. Documentul evidențiază provocările majore ale sistemului de sănătate din România, precum îmbătrânirea populației, creșterea bolilor cronice, subfinanțarea și inegalitățile în acces și propune soluții care includ reforme în guvernanță, finanțare sustenabilă, dezvoltarea resurselor umane și digitalizarea sistemului. În acest cadru, inițiative precum CURTAIN completează eforturile strategice naționale, contribuind la creșterea alfabetizării în sănătate și la reducerea inegalităților, în linie cu obiectivele europene și cu nevoile reale ale populației.
Citește și:
- PODCAST. Dr. Marius Geantă: Tehnologiile digitale aduc serviciile de sănătate mai aproape de oameni și accelerează aplicarea rezultatelor cercetării medicale
- STUDIU. La baza unor servicii medicale digitale eficiente stă încrederea utilizatorilor
- State of Health in the EU: România alocă doar 1% din bugetul de sănătate pentru prevenție, în timp ce speranța de viață rămâne cu 5 ani sub media UE
Material redactat cu ajutorul AI, verificat și editat de echipa Raportul de Gardă, formată din specialiști în domeniul medical.