STUDIU. Un vaccin universal împotriva gripei, eficient contra tuturor variantelor, ar putea fi dezvoltat prin tehnologia ARNm
Într-un studiu publicat în Nature Communications a fost analizat spectrul și funcțiile efectorii ale anticorpilor împotriva gripei, în scopul dezvoltării în viitor a unui vaccin universal împotriva gripei, eficient contra tuturor tulpinilor virusului gripal, inclusiv a celor cu potențial pandemic.
Au fost evaluate, utilizând probe arhivate, caracteristicile anticorpilor, în special titrul HAI (anticorpi neutralizanți anti-hemaglutinină), din vaccinarea sezonieră, care ar fi putut ajuta la reducerea sau întârzierea contractării tulpinii pandemice de gripă (pH1N1) din anul 2009. Aceste probe au fost colectate din NCT00792051, un studiu care a analizat serul unui grup de școlari cu vârste între 6 și 17 ani, din Hong Kong.
Pe lângă titrul HAI, s-a evaluat și activitatea anticorpilor serici non-neutralizanti, în special IgG, care pot îndeplini diferite funcții, precum activarea celulelor sistemului imunitar (macrofage și a celulelor NK – natural killer) care pot elimina celulele infectate viral. Aceste funcții sunt mediate de receptorii Fc gamma (FcγR) 3a și FcγR2a. De asemenea, s-au urmărit și persistența anticorpilor și diferențele de răspuns imun între copiii infectați și neinfectați.
Copiii au fost monitorizati înainte de vaccin, la 30 de zile post-vaccin, dar inainte de infecția cu tulpina pandemică și în anii următori post-infecție. Au fost împărțiți în 4 grupuri:
- V1S1 – vaccinat contra gripei sezoniere, infectat apoi cu tulpina pandemică
- V1S0 – vaccinat, neinfectat
- V0S1 – nevaccinat, infectat
- V0S0 – nevaccinat, neinfectat
Principalele rezultate
S-a observat faptul că majoritatea copiilor vaccinați (V1) a prezentat un titru crescut de anticorpi HAI, care i-a protejat de grupa sezonieră, fără a avea însă un număr semnificativ de anticorpi împotriva variantei pandemice. Totuși, la 30 de zile post-vaccin, s-a observat o creștere însemnată a anticorpilor non-neutralizanți și a raspunsului celulelor NK și împotriva tulpinii pandemice, fapt neînregistrat în cazul copiilor nevaccinați.
Longevitatea anticorpilor post-vaccin a fost evaluată prin analize efectuate la 30 de zile și anual, timp de 5 ani. Titrul de anticorpi a crescut în urma vaccinului (la o lună), pentru ca mai apoi să scadă la valorile inițiale, ante-vaccin, după un an.
În cazul copiilor care au suferit de infecția cu pH1N1 (S1), s-a constatat un răspuns scăzut al anticorpilor HAI, indiferent de statutul vaccinării, comparativ cu cei neinfectați (S0). Răspunsul imun mai bun din partea celor din grupul S0 explică evitarea infectării acestora.
În grupul V0S0, s-a identificat o activitate imunitară crescută, atât prin anticorpi neutralizanți, cât și prin citotoxicitate mediată celular.
Limitările studiului sunt date de numărul mic de participanți și de folosirea unor probe de arhivă, fiind necesare studii mai largi care să valideze aceste rezultate. De asemenea, în cazul grupului V0S0, care a prezentat imunitate, fără a fi fost vaccinat, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege factorii individuali care au dus la aceste rezultate.
Studiul curent a arătat că și alți factori, în afară de anticorpii HAI, au un rol important în imunitatea împotriva gripei. Anticorpii non-neutralizanți pot avea reactivitate încrucișată între diferite tulpini și subtipuri de gripă, ceea ce ar putea juca un rol important în reducerea incidenței și severității infecției, dar și în dezvoltarea unui viitor vaccin universal împotriva gripei. Dezvoltarea unui vaccin universal ar reprezenta un pas major în prevenirea gripei și ar putea reduce semnificativ morbiditatea și mortalitatea asociate cu această boală.
Gripa este o boală respiratorie acută cauzată de virusurile gripale, membre ale familiei Orthomyxoviridae. Aceasta se caracterizează prin debut brusc cu febră, tuse, mialgii, cefalee și astenie, iar manifestările clinice pot varia de la forme ușoare, până la forme severe, în special în rândul persoanelor vârstnice, copiilor și al celor cu afecțiuni cronice preexistente. Gripa sezonieră apare anual și afectează milioane de oameni la nivel global, având capacitatea de a genera epidemii și pandemii, precum pandemia de H1N1 din 2009.
Există patru tipuri de virusuri gripale: A, B, C și D. Virusurile gripale A și B cauzează epidemii sezoniere, iar tipul A poate provoca pandemii.Virusurile gripale de tip C cauzează infecții ușoare, iar cele de tip D afectează în principal bovinele.
Virusurile gripale A sunt împărțite în subtipuri bazate pe proteinele de suprafață hemaglutinină (H – 18 subtipuri) și neuraminidază (N – 11 subtipuri), în natură existând peste 130 de combinații de subtipuri, însă cele mai frecvente sunt A(H1N1) și A(H3N2).
La ora actuală, vaccinurile sezoniere împotriva gripei oferă o protecție limitată împotriva tulpinilor gripale care ar putea provoca o pandemie. Cu toate acestea, în timpul pandemiei de H1N1 din 2009 s-a observat faptul că vaccinurile sezoniere pot scadea riscul și severitatea infecției, datorită rectivității încrucișate a anticorpilor induși prin vaccin.
Citește și:
- OMS: recomandări pentru compoziția vaccinurilor gripale tetravalente în sezonul 2020-2021
- #ACC18. STUDIU: Vaccinarea anti-gripală scade riscul de deces la pacienții cu insuficiență cardiacă
- Sanofi România anunță că vaccinul gripal VaxigripTetra va fi disponibil în farmacii începând cu a doua jumătate a lunii septembrie
- Sezonul gripal 2022-2023