Podcast #VociCuAutoritate COVID-19
Podcast #VociCuAutoritate COVID-19

#VociCuAutoritate. PODCAST COVID-19

„O infecție precum COVID-19 poate evolua în mai multe feluri. La acest moment, diverse țări se află în diverse etape ale epidemiei, iar măsurile specifice pentru fiecare etapă sunt implementate într-un fel sau altul. Avem experiența Chinei, care de câteva luni se luptă cu epidemia și pare că a reușit să inverseze trendul, după cum avem țări precum Iranul sau Coreea de Sud, în care există deja focare de transmitere locală. În ultima perioadă, Uniunea Europeană pare a fi devenit epicentrul epidemiei cu noul coronavirus. Dar și în interiorul Uniunii Europene există diferențe între țări. Există țări care experimentează această realitate încă din luna ianuarie, există țări, precum România, în care primul caz de infecție cu noul coronavirus a apărut abia la sfârșitul lunii februarie. Cu toții ne întrebăm când ar putea să se termine această epidemie, această pandemie… Dar cu toții cred, că mai avem o întrebare – când ar putea să fie vârful pandemiei?”

Dr. Marius Geantă

Dr. Marius Geantă, președinte Centrul pentru Inovație în Medicină

grafic desfășurare epidemie COVID19 în România conform modelului predictiv publicat în The Lancet

Modelul predictiv detaliat în articolul științific publicat în The Lancet poate fi aplicat și la nivelul României.

În esență, sunt 3 posibile scenarii, de magnitudine diferită, care pot apărea în România, în perioada următoare:

  • Scenariul ideal: măsurile de distanțare socială stricte sunt respectate de populație, ceea ce limitează răspândirea infecției, iar presiunea pe sistemul sanitar este redusă. Vârful este estimat în perioda 1-20 mai 2020.
  • Scenariul mediu: măsurile de distanțare socială stricte produc efecte în limitarea transmiterii bolii, dar din diverse motive (diferite de la o țară și societate la alta și de la o perioadă la alta) transmiterea virusului este totuși intensă, dar nu depășește capacitatea sistemului de sănătate de a face față. Vârful ar putea fi în perioada 1-20 iulie 2020.
  • Scenariul de risc maxim: măsurile de distanțare socială nu dau rezultate și se constată o transmitere accelerată a virusului, cu apariția de cazuri grave, care depășesc capacitatea de reacție a sistemului de sănătate. Potențialul vârf ar putea fi în perioada 1-20 iunie 2020.

 

 

„Pandemia este o catastrofă umanitară, în urma căreia pot muri un număr mult mai mare de oameni decât mor în mod obișnuit (…). Ei bine, numărul potențial de victime în urma unei pandemii cum este COVID-19 poate fi peste ceea ce societatea consideră natural, prin raportare la bolile sezoniere cu care ne-am mai confruntat. De aceea, am propus ca această pandemie să fie considerată problemă de securitate națională. Efectiv, scenariile bazate pe studii științifice și tot felul de valori, arătau că numărul de victime poate fi de ordinul zecilor de mii, chiar al milioanelor la nivel planetar…”

 

 

Iulian Fota

Iulian Fota, fost consilier prezidențial pe probleme de securitate națională

Pe 14 martie 2020, la 18 zile de la diagnosticarea primului caz de infecție cu noul coronavirus, România a trecut de borna deopotrivă simbolică și concretă, în planul acțiunilor necesare, al primilor 100 de pacienți diagnosticați.

Centrul pentru Inovație în Medicină și RaportuldeGarda.ro au pus împreună datele colectate în acest interval și le-au analizat:

  • Jumătate din numărul de cazuri sunt “de import”
  • Două persoane, responsabile de 22% din cazuri
  • Un caz din 3, în București
  • Doar 11% dintre pacienți au vârsta peste 60 de ani

„Suntem în plină criză generată de epidemia cu noul coronavirus și cu toții ne-am pus în toate aceste zile o serie de întrebări (…). Există anumite categorii de populații, cu risc pentru evoluția nefericită a acestei boli, am învățat că grupele de vârstă care sunt trecute de 80 de ani sunt cele mai vulnerabile. Existența unor anumite boli agravează prognosticul pacienților COVID-19, iar în clasamentul acestor boli preexistente se află aparent banala hipertensiune arterială. Aceasta este o boală care în timp afectează mai multe organe, începând cu creierul, continuând cu inima și terminând cu rinichiul și cu arterele periferice, motiv pentru care un pacient care este hipertensiv, pacienți care nu sunt controlați prin medicație, vor avea complicații mai mari la nivelul organelor deja afectate…”

 

 

 

Gabriel Tatu-Chițoiu

Dr. Gabriel Tatu-Chițoiu, medic cardiolog, fostul președinte al Societății Române de Cardiologie

„Pacientul cu diabet este mai vulnerabil în fața COVID-19. Nu schimbăm medicația de la sine putere. Ținem legătura cu medicul diabetolog și medicul curant, monitorizarea trebuie făcută obligatoriu în fiecare zi, iar dacă se notează modificări ale glicemiei, în sensul de hiperglicemie, peste 200-250 mg pe decilitru sau hipoglicemie severă, să discutăm direct cu medicul curant, astfel încât să nu intervenim după ureche. Să avem un stoc în casă de medicamente, de bandelete de monitorizare, să verificăm glucometrul dacă funcționează corect și să avem, mai ales pentru pacienții cu diabet zaharat de tip 1 sau cu insulină terapie intensivă, două sau trei kituri de glucagen în casă pentru hipoglicemia severă”

Conf Dr Anca Pantea Stoian diabet

Conf Dr Anca Pantea Stoian diabet

Dr. Anca Pantea-Stoian, medic diabetolog

„Riscul de a dezvolta o complicație urâtă a bolii este mai mare pentru un pacient care are diagnostic de neoplazie, este cu atât mai mare cu cât acest pacient face un tratament care scade imunitatea. Ne referim în principal la chimioterapie. Se pare că pacienții imunosupresați din cauza chimioterapiei fac o formă mai agresivă de infecție”. Citiți totul despre recomandările SNOMR și SRROM în vederea reducerii impactului pandemiei COVID-19 asupra pacienților oncologici și asupra serviciilor de oncologie.

Conf. Dr. Șerban Negru, medic oncolog

#1. Pastila de Inovație #COVID19: Cum a apărut SARS-CoV-2?

Am descoperit tratamentul pentru infodemia #COVID19: #PastiladeInovație, administrată în fiecare zi de luni pe toate platformele Raportuldegardă.ro (Website, Podcast, YouTube, Facebook) și simultan către audiența a peste 90 de posturi locale de #Radio și peste 50 posturi locale de #Televiziune.
 
Prima pastilă de inovație tratează teoria conspirației din jurul #SARSCoV2. Probabil cea mai intens vehiculată a fost teoria conform căreia virusul SARS-CoV-2 ar fi fost creat într-un laborator, chiar în provincia Wuhan, de unde a fost scăpat, intenționat sau nu, și a dus la declanșarea acestei crize.
 
Din fericire, trăim o epocă în care conspirațiile pot fi demontate cu armele științei. În cazul nostru, al analizelor genetice aprofundate asupra virusului.