Podcast #VociCuAutoritate COVID-19
Podcast #VociCuAutoritate COVID-19

#SurseOficiale: Recomandări SNOMR și SRROM în vederea reducerii impactului pandemiei COVID-19 asupra pacienților oncologici și asupra serviciilor de oncologie

mm
23 Mar 2020
4982 Views

Infecția COVID-19 poate evolua cu o formă severă de afectare pulmonară la pacienții cu comorbidități, cancerul fiind una dintre bolile care cresc în mod semnificativ vulnerabilitatea organismului la această infecție virală. În plus, accesul pacienților oncologici la tratamentul potrivit, conform schemei stabilite inițial, este esențial, chiar în contextul în care gestionarea cazurilor de COVID-19 este prioritară. Astfel, Societatea Națională de Oncologie Medicală din România (SNOMR) și Societatea Română de Radioterapie și Oncologie Medicală (SRROM) au elaborat o serie de măsuri recomandate pentru a asigura protecția pacienților și continuarea accesului acestora la tratament.

Contextul actual al problemei: COVID-19 la pacienții oncologici

Bolnavii de cancer sunt cunoscuți ca fiind mai vulnerabili față de infecțiile virale de tip gripal. Se estimează că riscul de a fi internat este de 4 ori mai mare, iar riscul de deces este de 10 ori mai mare. Acest risc excesiv se remarcă mai ales la pacienții cu limfopenie sau neutropenie, caracteristică frecvent întâlnită la cei tratați cu chimioterapie sau care au primit mai multe linii de tratament oncologic.

abonare

SNOMR SRROM pacienți oncologie tratament protecție COVID19

Experiența din China, recent publicată, arată că rata infecției cu COVID-19 este mai mare la pacienții cu cancer față de ​​populația generală (1% față de 0,29%). Alarmant este faptul că, printre pacienții infectați, riscul de dezvoltare a complicațiilor respiratorii severe, care necesită îngrijiri de terapie intensivă, a fost mai mare la bolnavii de cancer decât la celelalte persoane (39%, față de 8%).

Un criteriu prognostic important pentru riscul de a dezvolta complicații respiratorii severe a fost istoricul de chimioterapie sau chirurgie în lunile precedente, istoric ce crește riscul de 5,34 ori. În plus, rata de deteriorare respiratorie a fost mai rapidă la pacienții cu cancer: 13 zile, față de media de 43 zile. Astfel, se poate aprecia că în prezent pacienții oncologici sunt la risc vital, atât din cauza afecțiunii de fond, cât și din cauza amenințării infectării cu SARS-CoV-2.

infografic pacienti risc crescut de evolutie severa covid-19

Persoanele cu comorbidități, precum cancerul, au risc crescut de evoluție severă a infecției cu COVID19

Pe de altă parte, continuarea terapiei oncologice, în mod special a celei adjuvante și neoadjuvante, trebuie făcută conform programărilor, dacă starea clinico-biologică a pacienților permite acest lucru. Orice întârziere în administrarea terapiei duce la scăderea șanselor de supraviețuire a pacienților. De aceea trebuie găsit un compromis rezonabil între riscul de infecție cu SARS-CoV-2 și continuarea administrării terapiei oncologice.

Măsuri recomandate pentru a reduce impactul epidemiei de COVID-19 asupra asistenței medicale oncologice

În afara măsurilor generale recomandate de Ministerul Sănătății în legătură cu asistența medicală, pentru activitatea specifică în oncologie mai sunt necesare următoarele:

  1. Reducerea aglomerării în serviciile de oncologie;
  2. Evitarea transmiterii virusului și scurtarea timpului în sălile de așteptare (pentru consultații);
  3. Scurtarea duratei de staționare pentru pacienții spitalizați (spitalizare continuă sau de zi);
  4. Testarea pacienților oncologici suspecți de COVID-19, urmată de îndrumarea către serviciile specializate a cazurilor confirmate;
  5. Furnizarea de echipamente de protecție suficiente pentru personalul medical oncologic;
  6. Gestionarea corectă a cazurilor COVID-19, diagnosticate în rândul personalului medical oncologic;
  7. Definirea cazurilor oncologice drept urgențe de ordin II, care conform decretului privind starea de urgență, impune tratarea în cadrul aceleiași internări (odată diagnosticați nu pot fi externați);
  8. Facilitarea prescrierii de tratamente, fără prezentarea pacientului la medic.

Reducerea aglomerării în serviciile de oncologie 

Pentru a reduce numărul de pacienți în serviciile de oncologice, se recomandă îndrumarea pacienților care necesită exclusiv îngrijiri paliative către alte unități medicale. Stabilirea spitalelor și secțiilor de îngrijiri paliative se va realiza cu sprijinul Direcției de Sănătate Publică locale.

În plus, pacienții oncologici pot fi prioritizați, în funcție de îngrijirile necesare:

  1. Pacienți tratați cu intenție curativă;
  2. Pacienți tratați cu intenție paliativă, în prima linie terapeutică;
  3. Pacienți tratați cu intenție paliativă < 70 ani; 
  4. Alți pacienți tratați cu intenție paliativă.

Pot fi identificate alternative la spitalizarea convențională: 

  • pentru pacienții care urmează tratamente intravenoase disponibile în formă orală, acestea din urmă ar trebui favorizate și administrate acasă;
  • pentru monitorizare de laborator poate fi luată în considerare recoltarea de probe de laborator la domiciliu, acolo unde este posibil;
  • pentru pacienții care urmează tratament intravenos sau oral fără a exista o superioritate a unei strategii față de cealaltă, tratamentul oral trebuie favorizat și administrat acasă;
  • pentru pacienții care urmează tratamente cu administrare subcutanată, cum ar fi terapii țintite, administrate în spitalizare de zi, trebuie încurajată administrarea la domiciliu sau alte alternative (medic de familie);
  • pentru unii pacienți cu cancer metastatic cu creștere lentă și controlat luni întregi de aceeași terapie (de exemplu, cancerul de prostată), pauzele terapeutice pot fi luate în considerare, pe termen limitat, la indicația medicului curant care cunoaște îndeaproape evoluția pacientului, cu limitarea imunosupresiei pacientului și a trecerilor lui prin spital;
  • pentru pacienții > 70 de ani se va avea în vedere raportul risc / beneficiu, indiferent de tipul de tratament recomandat.

Evitarea transmiterii virusului și scurtarea timpului în sălile de așteptare (consultație) 

  • toți pacienții oncologici în sălile de așteptare trebuie să poarte măști (unitățile sanitare trebuie să pună la dispoziție aceste mijloace de protecție);
  • păstrarea distanței de minim 2 metri între pacienți;
  • programarea pacienților la intervale de 20-30 minute;
  • recoltarea analizelor etapizată, pe ore, astfel încât să nu existe simultan în sala de așteptare sau de spitalizare de zi mai mulți pacienți, încât să fie compromisă distanța de siguranță de 2 m;
  • evitarea contactului cu personalul medical atunci când nu este absolut necesar (pacient asimptomatic, vizită de follow-up , eliberare rețetă hormonoterapie, trastuzumab);
  • reprogramarea tuturor consultațiilor non-urgențe (ex. controale periodice);
  • dacă este absolut necesară consultația, distanța dintre medic și pacient să fie de minim 2 m, iar timpul consultației să fie scurtat la minimul necesar.

Scurtarea duratei de staționare pentru pacienții spitalizați (spitalizare continuă sau de zi)

  • înlocuirea, pe cât posibil, a schemelor de tratament prelungit cu alternative mai scurte;
  • recoltarea analizelor și transmiterea rezultatelor prioritară și rapidă pentru toți pacienții oncologici, iar oricând este posibil să se apeleze la recoltarea analizelor la domiciliu;
  • reducerea procedurilor birocratice excesive, asociate activității medicale, care sunt consumatoare de timp și care împiedică ca internarea și externarea pacienților să fie făcută operativ și în timpul cel mai scurt.

Gestionarea pacientului oncologic suspect sau confirmat COVID-19 

Se recomandă ca secțiile de oncologie medicală și radioterapie să nu consulte și să nu interneze pacienți infectați cu SARS-CoV-2. Fără excepție, tratamentul oncologic trebuie oprit, iar pacientii îndrumați către centrele specializate.

În plus, secțiile de oncologie medicală și radioterapie nu trebuie  să primească pacienți cu simptome și suspiciune de COVID-19. Sunt necesare protocoale de testare a acestora, la solicitarea medicului oncolog. Pacienții testați negativ vor putea continua tratamentul, iar cei pozitivi vor fi îndrumați către centrele specializate COVID-19.

Măsuri  de protecție pentru personalul medical oncologic și cazurile suspecte sau confirmate de COVID-19 în rândul acestora

În cazul în care membri ai personalului medical oncologic dezvoltă COVID-19, activitatea întregii unități devine dificilă. În acest sens, este necesară asigurarea accesului la echipament de protecție suficient și complet: măsti, ecran protector facial, halat, mănuși, dezinfectanți etc. Aceste echipamente trebuie alocate prioritar, atât pentru serviciile de boli infecțioase, cât și pentru cele de oncologie.  

Se recomandă ca personalul medico-sanitar să utilizeze în mod continuu echipamentul de protecție, să comunice prin mijloace electronice (telefon, e-mail ), să își desfășoare activitatea cât mai izolat în interiorul unităților sanitare și să evite contactul fizic la mai puțin de 2 m cu alți membri ai personalului sau cu pacienții.

În ceea ce privește testarea, se recomandă testarea periodică a  personalul asimptomatic din oncologie și testarea „la cerere” a oricărui membru asimptomatic al personalului sanitar, dacă se suspicionează contactul cu o persoană infectată COVID-19. 

În cazul în care se confirmă un caz COVID-19 în cadrul personalului medical în afara orelor de program, este necesar ca respectivul caz să nu se prezinte la serviciu și să se adreseze unităților specializate de tratament. În cazul în care unul dintre medicii/ personalul medico-sanitar este testat pozitiv în cursul orelor de program, se va telefona la DSP pentru a se iniția ancheta epidemiologică și a se determina contacții apropiați (urmând a fi izolat la domiciliu 14 zile).

Medicul/personalul medico-sanitar simptomatic dar netestat COVID-19 nu se va prezenta la serviciu și va anunța imediat conducerea instituției. Se vor face demersuri ca persoana să fie testată și se va proceda în funcție de rezultatul testării. 

Accesul la tratament fără prezentarea la medic și definirea cazului oncologic drept urgență

Pentru a gestiona corect cazurile oncologice în perioada stării de urgență, este necesară încadrarea acestora în categoria de urgențe de ordin II (pacienți care trebuie tratați în cadrul aceleiași internări- odată diagnosticați nu pot fi externați).

În plus, este necesară emiterea unor ordine CNAS care să permită transmiterea online a documentelor medicale (rețete, bilete de trimitere, certificate medicale, adeverințe, etc.), în urma unei consultații medicale on-line și inițierea/continuarea tratamentelor cu medicație ce necesită formular de aprobare, doar la recomandarea medicului, fără a fi necesare toate investigațiile solicitate în prezent.

Citește și: