#WCD2025. România trebuie să accelereze implementarea Planului Național de Control al Cancerului. Noi date OECD arată lacune în prevenție și depistare precoce
Pe 4 februarie 2025, Ziua Mondială a Cancerului ne amintește de necesitatea unor eforturi continue pentru prevenirea, depistarea precoce și tratarea cancerului. În România, cel mai recent Profil Național privind situația controlului Cancerului 2025, publicat în cadrul Registrului European al Inegalităților în Cancer, evidențiază progresele realizate, dar și provocările persistente în lupta împotriva cancerului. Deși rata incidenței este ușor sub media UE, ratele mortalității sunt mai ridicate, în special în rândul bărbaților, ceea ce arată dificultăți în îmbunătățirea supraviețuirii pacienților oncologici. Ziua Mondială a Cancerului este un moment esențial pentru a atrage atenția asupra acestor lacune, pentru a consolida conștientizarea publicului și pentru a sprijini politici naționale mai puternice care să reducă inegalitățile în îngrijirea cancerului.
Potrivit Sistemului European de Informații despre Cancer (ECIS), în 2022, se estimau 100.471 de cazuri noi de cancer în România, cu o incidență mai mare în rândul bărbaților. Deși rata incidenței cancerului este cu 2% mai mică la bărbați și cu 12% mai mică la femei comparativ cu media UE, ratele mortalității spun o altă poveste. Cancerul este a doua cauză de deces în România, reprezentând 19% din totalul deceselor, iar rata mortalității în rândul bărbaților este cu 10% mai mare decât media UE. Cancerul pulmonar rămâne principala cauză de deces oncologic la bărbați, în timp ce cancerul de sân este cel mai frecvent în rândul femeilor.
Un aspect alarmant este incidența ridicată a cancerului de col uterin, care este aproape de trei ori mai mare în România decât media UE. Acest lucru subliniază lacunele în vaccinarea HPV și în screening-ul pentru cancerul de col uterin, în ciuda eforturilor recente de extindere a acestor programe. De asemenea, ratele mortalității prin cancer colorectal sunt semnificativ mai mari decât în multe țări ale UE, în principal din cauza participării reduse la screening și a diagnosticării tardive.
Factori de risc și prevenție
România continuă să se confrunte cu niveluri ridicate ale factorilor de risc pentru cancer, inclusiv fumat, consum excesiv de alcool, obezitate și poluare. Deși măsurile de control al tutunului au fost consolidate în ultimul deceniu, rata fumatului în rândul bărbaților rămâne una dintre cele mai ridicate din UE. În același timp, obezitatea și lipsa activității fizice sunt în creștere, mai ales în rândul femeilor cu un nivel scăzut de educație. Raportul mai evidențiază că România are una dintre cele mai scăzute rate de vaccinare HPV din UE, în ciuda necesității urgente de a preveni cancerul de col uterin.
O problemă cheie este faptul că România alocă doar 4% din cheltuielile totale de sănătate pentru prevenție, comparativ cu media UE de 6%. Lipsa investițiilor are un impact direct asupra participării reduse la programele de screening și asupra campaniilor limitate de conștientizare. Dacă România ar atinge obiectivele UE privind reducerea consumului de tutun, alcool, obezitate și poluare, peste 100.000 de cazuri de cancer ar putea fi prevenite între 2023 și 2050.
Depistarea precoce și screening
Depistarea precoce este una dintre cele mai eficiente strategii pentru creșterea ratei de supraviețuire, însă participarea la screening în România este printre cele mai scăzute din UE. Cele mai recente date arată că:
- Doar 9% dintre femeile eligibile au participat la screening-ul pentru cancerul de sân în 2019 – cea mai mică rată din UE.
- Rata de screening pentru cancerul de col uterin a crescut, dar rămâne mult sub media UE.
- Screening-ul pentru cancerul colorectal este disponibil doar prin programe pilot, fără o implementare națională completă.
Au fost depuse eforturi pentru a îmbunătăți accesibilitatea screening-ului, inclusiv programe pilot finanțate de UE pentru cancerul de sân și colorectal. Cu toate acestea, lipsa infrastructurii, lipsa specialiștilor și nivelul scăzut de conștientizare publică continuă să reprezinte obstacole majore.
Performanța sistemului de sănătate
Sistemul de sănătate din România se confruntă cu bariere structurale semnificative, care limitează eficiența tratamentului oncologic. În ciuda alocărilor financiare din Planul Național de Cancer (PNC) 2023-2030, persistă provocări precum:
- Deficitul de oncologi și personal medical specializat.
- Acces limitat la radioterapie modernă și tratamente inovatoare.
- Lipsa unui registru național al cancerului, aflat încă în dezvoltare.
Pe de altă parte, România a elaborat primul său plan strategic pentru studii clinice, care vizează creșterea recrutării pacienților, dezvoltarea resurselor umane și stimularea inovației. De asemenea, sunt realizate investiții semnificative în radioterapie și infrastructura pentru diagnosticul cancerului, cu sprijinul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și al fondurilor europene.
România trebuie să accelereze eforturile pentru a îmbunătăți prevenția, diagnosticarea precoce și tratamentul cancerului. Printre măsurile prioritare se numără:
- Creșterea finanțării pentru prevenție și screening, pentru a asigura acces mai larg la serviciile de depistare precoce.
- Extinderea vaccinării HPV, pentru a reduce incidența cancerului de col uterin.
- Îmbunătățirea alfabetizării în domeniul sănătății, prin campanii de conștientizare și educație.
- Accelerarea implementării Planului Național de Cancer, pentru a îmbunătăți infrastructura și resursele umane.
Cu un efort coordonat între autorități, profesioniști din sănătate, pacienți și societatea civilă, România poate reduce mortalitatea prin cancer și îmbunătăți rezultatele pacienților.