Zilebesiran, administrat injectabil o dată la 6 luni, în plus faţă de tratamentele standard pentru hipertensiunea arterială, reduce presiunea arterială cu 4-12 mmHg, conform noilor rezultate din studiul clinic de fază 2 KARDIA-2, publicate în JAMA. Reducerea adiţională a tensiunii arteriale, în comparaţie cu placebo adăugat la terapia standard, la pacienţii care au primit zilebesiran în combinaţie cu medicamente uzuale, a fost:
- peste 12 mmHg în combinaţie cu indapamida
- aproape 10 mmHg în combinaţie cu amlodipina
- 4.5 mmHg în combinaţie cu olmesartan
Cu fiecare reducere de 10 mmHg a tensiunii arteriale sistolice, riscul de boli cardiovasculare majore este redus cu 20%, pentru boală cardiacă coronariană cu 17% şi pentru accident vascular cerebral cu 27%. În cazul pacienţilor care urmează terapii standard însă prezintă în continuare valori ridicate ale tensiunii arteriale, o reducere de 4-12 mmHg în plus, prin adăugarea zilebesiran la tratamentul obişnuit, poate să facă diferenţa dintre risc ridicat şi risc obişnuit sau redus. Totodată, injecţia bianuală cu zilebesiran poate rezolva problemele legate de aderenţa la tratament la persoanele care trebuie să ia medicamente multiple, care se administrează la ore diferite.
Zilebesiran este o terapie bazată pe interferenţa ARN, care împiedică sinteza proteinei angiotensinogen la nivelul ficatului. Angiotensinogenul face parte din sistemul renină-angiotensină-aldosteron, care controlează tensiunea arterială, activitatea sa având rolul de a creşte tensiunea arterială. O injecţie de 600 mg de zilebesiran reduce nivelurile de angiotensinogen cu 90% în 2 săptămâni, efectele menţinându-se pe o perioadă de 6 luni. Medicaţia standard antihipertensivă însă îşi pierde efectele în câteva ore, astfel că necesită administrare zilnică.
Studiul KARDIA-2 a inclus peste 660 de persoane cu hipertensiune arterială, a căror boală nu a putut fi controlată prin terapia standard. Zilebesiran a fost testat în combinaţie cu 3 terapii uzuale pentru hipertensiunea arterială – indapamida (diuretic), amlodipina (blocant de canale de calciu) şi olmesartan (un blocant de receptori de angiotensină).
Aproape toate cazurile de efecte secundare au fost uşoare şi au trecut spontan în decurs de câteva săptămâni, incluzând reacţii la locul injectării, hipotensiune uşoară, hiperpotasemie, modificări ale testelor de laborator care indică funcţia renală. Efectele secundare nu au condus la retragerea niciunui participant din studiu.
În prezent, există în curs de derulare studiul KARDIA-3, care include persoane cu hipertensiune arterială necontrolată care utilizează 2-4 medicamente diferite şi care sunt la risc ridicat cardiovascular şi renal. Pentru a obţine aprobarea de comercializare, zilebesiran va trebui evaluat în continuare în cursul studiilor clinice de fază 3.
Citeşte şi:
- #ACC24. O singură doză din terapia ARN, zilebesiran, scade tensiunea arterială pentru 6 luni la pacienții care nu răspund la tratamentul standard
- STUDIU. Personalizarea terapiei antihipertensive, reducere dublă a tensiunii arteriale vs. creșterea dozei după standardul actual
- De ce nu răspund toții pacienții la fel la tratamentul antihipertensiv? Calcularea riscului genetic poate ghida alegerea terapiei potrivite și a regimului alimentar