STUDIU. Personalizarea terapiei antihipertensive, reducere dublă a tensiunii arteriale vs. creșterea dozei după standardul actual
Un studiu publicat în Journal of the American Medical Association aduce noi dovezi asupra variației semnificative a răspunsului la medicamentele pentru hipertensiunea arterială (HA) între persoane și chiar la aceeași persoană, descoperiri ce ar putea să contribuie la strategii terapeutice personalizate.
În ciuda accesului facil la medicamente antihipertensive la nivel global, doar 1 femeie din 4 și 1 bărbat din 5 cu hipertensiune arterială ajung la valorile țintă urmând tratamentul standard. Ghidurile de cardiologie recomandă farmacoterapia combinată, doar că mulți pacienți continuă să fie tratați în monoterapie, efectele adverse și neaderența fiind probleme clinice importante.
Prin alegerea tratamentul personalizat la persoanele participante la studiu, folosind monoterapia optimizată pentru fiecare individ din populația de probă, s-a ajuns la scăderea tensiunii arteriale sistolice cu 4,4 mmHg, comparativ cu folosirea aleatorie a unui medicament din cele 4 clase de medicamente antihipertensive de primă linie recomandate pentru terapia inițială de ghidurile americane și europene de tratament HA.
„Un singur medicament nu reduce suficient tensiunea arterială, iar pacienții sunt de obicei reticenți în a lua două tipuri de medicamente. Știm că 4 clase de antihipertensive recomandate scad în aceeași măsură tensiunea arterială, în medie, însă nu cunoaștem care e de fapt eficacitatea la fiecare pacient.”, a relatat Dr. Johan Sundström, Uppsala University Hospital, Suedia, într-un articol publicat în Medscape.
Reducerea medie suplimentară a tensiunii arteriale prin alegerea agentului terapeutic optim este de două ori mai mare decât cea obținută prin dublarea dozei primului medicament ales și mai mult de jumătate decât cea rezultată prin adăugarea unei noi terapii, crescând astfel succesul terapeutic și complianța pacienților.
Studiul randomizat, de tip dublu-orb, a inclus un grup format din 280 de bărbați și femei cu hipertensiune de grad 1 și risc scăzut de evenimente cardiovasculare. Fiecare pacient a luat tratament în ordine aleatorie cu unul dintre următoarele 4 clase diferite de medicamente antihipertensive:
- Un inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei (lisinopril);
- Un blocant al receptorilor de angiotensină (candesartan);
- Un diuretic tiazidic (hidroclorotiazidă);
- Un blocant al canalelor de calciu (amlodipină).
Tratamentul a fost apoi repetat cu două clase de antihipertensive, pentru a exclude orice eveniment care ar fi putut afecta tensiunea arterială la un moment dat. Tensiunea arterială sistolică a fost măsurată ambulatoriu la finalul fiecărui tratament.
Variații semnificative ale tensiunii arteriale sistolice au fost decelate între tratamente, între persoanele participante la studiu, între persoanele cu aceeași schemă terapeutică și între tratamentele date aceluiași individ.
În ciuda faptului că lisinopril a fost în medie cel mai eficace tratament în dozele selectate, tratamentul personalizat cu alt medicament antihipertensiv a dus la o îmbunătățire cu 3,1 mmHg a tensiunii arteriale sistolice.
Deși există diferențe mici între anumite medicamente (candesartan vs. lisinopril, amlodipina vs. hidroclorotiazidă), pentru celelalte teste de comparație, alegerea este importantă, obținându-se rezultate mai bune prin personalizarea alegerii între candesartan vs. amlodipină și între lisinopril vs. amlodipină. Unii participanți au avut diferențe foarte mari în răspunsul la medicamente diferite, în timp ce la alții acesta a rămas stabil.
Cum se poate identifica medicamentul optim?
În studiul condus în Suedia, cercetătorii au sugerat că terapia personalizată poate fi determinată fie prin identificarea caracteristicilor fenotipice care sunt asociate cu un răspuns crescut la un tratament comparativ cu altul sau prin măsurarea directă a răspunsurilor individuale la o serie de tratamente pentru a determina care este cel mai eficient. Acest studiu încurajează dezvoltarea a unor studii randomizate mai mari folosind același model încrucișat repetat pentru a valida conceptul și eventual și studii care urmăresc persoanele pe termen lung pentru a determina dacă există îmbunătățire în timp comparativ cu strategiile curente.
Citește și:
- STUDIU. 82% din totalul pacienților cu hipertensiune arterială provin din țări cu venituri mici și medii
- STUDIU. Urinarea frecventă în timpul nopții ar putea fi un semn de hipertensiune arterială
- Un nou ghid european pentru hipertensiunea arterială. Care sunt valorile considerate normale, când se începe tratamentul și cu ce?