#ACR18. Rolul monitorizării evoluției pacienților cu poliartrită reumatoidă în aplicarea strategiei treat-to-target și a taperingului
Înregistrarea online a simptomelor pacienților cu Poliartrită Reumatoidă cu ajutorul chestionarului RAPID3 (Routine Assessment of Patient Index Data 3) poate facilita ajustarea tratamentului în funcție de activitatea bolii. Aplicarea strategiei treat-to-target implică adaptarea terapiei conform evoluției pacientului, dar mai mult de jumătate dintre participanții evaluați nu beneficiază de această ajustare pe parcursul tratamentului. Activitatea scăzută sau intrarea în remisie a bolii ar beneficia de reducerea treptată a dozelor de biologice ( deseori întâlnit ca drug tapering ), conform datelor publicate în cadrul Întâlnirii Anuale a Colegiului American de Reumatologie (ACR) din 2018.
Studiul efectuat în Clinicile de Reumatologie de la Brigham and Women’s Hospital și Harvard Medical School Hospital a inclus 2.594 de pacienți cu poliartrită reumatoidă care au completat chestionarul RAPID3 periodic timp de un an. Medicii reumatologi care au participat la studiu au fost împărțiți în două grupuri: grupul de intervenție care a fost instruit constant cu privire la strategia treat-to-target și au evaluat datele colectate online de la pacienți și grupul de control. Evoluția și adaptarea terapiei pacienților a fost analizată independent de cercetătorii implicați în elaborarea studiului.
Rezultatele au arătat că grupul de intervenție a raportat un scor de implementare a strategiei treat-to-target cu 15% mai mare decât grupul de control.
Monitorizarea constantă a pacienților cu poliartrită reumatoidă a fost investigată și de cei de la University of Alabama, Birmingham într-un studiu longitudinal efectuat cu ajutorul registrului din cadrul Rheumatology Informatics System for Effectiveness (RISE). Cei 50.996 de pacienți incluși au completat periodic, timp de un an, un chestionar care să reflecte activitatea bolii, precum RAPID3 sau CDAI.
Datele raportate au arătat că pentru pacienții cu activitate moderată sau ridicată a bolii, până la 58,4% nu au beneficiat de o schimbare a tratamentului pe parcursul anului.
Prof. Dr. Jeffrey R. Curtis, coordonatorul studiului, a explicat de ce aceste cifre sunt alarmante:
“Rezultatele sugerează că trebuie sâ încurajăm medicii reumatologi și pacienții să îmbunătățească măsurile de control ale bolii și să ia în considerare toate tipurile de tratament disponibile pentru poliartrită.”
Un alt studiu efectuat de Université Catholique de Louvain (UCLouvain), Brussels, Belgia, a investigat avantajele monitorizării constante a pacienților cu poliartrită reumatoidă în ceea ce privește reducerea dozei terapeutice – tapering. Studiul a inclus 332 de pacienți aflați în tratament cu un DMARD (disease-modifying antirheumatic drugs) pentru cel puțin un an. Reducerea dozei a fost stabilită de medicul reumatolog în urma evaluarăii activității bolii și intrarea în remisie.
Rezultatele arată că scorul DAS28-CRP (Disease Activity 28 and C-Reactive Protein) a fost semnificativ mai mic în grupul de tapering, la fel ca și scorul înregistrat la aplicarea chestionarului Health Assessment Questionnaire (HAQ).
Poliartrita reumatoidă este cea mai frecventă boală autoimună a articulațiilor, mai mult de 75% dintre persoanele afectate fiind femei. Tratamentul acesteia este de lungă durată și include terapia biologică. Ajustarea în funcție de evoluția bolii a medicamentelor de tip adalimumab, etanercept sau rituximab poate fi benefică pentru pacient și în același timp cost-eficientă.
Citește și:
- #ACR18. Experiențele traumatizante din perioada copilăriei sunt asociate cu creșterea riscului de dezvoltare a artritei
- Baricitinib – primul tratament sintetic țintit al artritei reumatoide, compensat în România