ARPIM: Pactul pentru sănătate – parteneriat strategic și inovație pentru pacienții români




Sistemul de sănătate din România se confruntă în prezent cu provocări fără precedent generate de pandemie, dar și de îmbătrânirea populației și de creșterea poverii bolilor cronice.

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) va lansa, pe 25 noiembrie, în cadrul evenimentului PACT for Health: parteneriat strategic și inovație pentru pacienți, un document de colaborare cu factorii de decizie, pe 4 axe majore: accesul optim și echitabil la inovație al pacienților români, stimularea cercetării si dezvoltării in industria farmaceutică inovatoare, un sistem de sănătate transparent și bazat pe dovezi, în beneficiul pacienților români, și finanțarea adecvată și predictibilă medicamentelor inovatoare și vaccinurilor.

abonare

Conform ARPIM, sănătatea ar trebui să fie o prioritate pentru noul Guvern, care va trebui să își asume rapid măsuri ce pot îmbunătăți sistemul de sănătate pentru pacienți.

Obiectivul final al acestei colaborări este elaborarea unui pact pentru inovație în sănătate pentru următorii 2 ani, asumat de toate partidele politice parlamentare, cu 10 direcții de acțiune concrete care să ducă la creșterea calității vieții pacienților români și la accesul rapid, echitabil și sustenabil la inovație. Este cel mai bun moment să punem SĂNĂTATEA pe primul plan și să ne unim cu toții, factori de decizie, partide politice, asociații de pacienți, experți, medici, industrie, pentru a îmbunătăți rapid sistemul de sănătate.

Acces optim și echitabil la inovație pentru pacienții români

Date din „Studiul W.A.I.T.” 2020 – care arată cât așteaptă pacienții ca să aibă acces la terapii inovatoare arată că în Europa, în funcție de țara unde se află, pacienții pot aștepta între 4 luni și 2 ani și jumătate pentru a avea acces la aceleași medicamente noi, România aflându-se pe ultimul loc în acest clasament. Accesul este cel mai rapid în Germania, cu o medie de 120 de zile între autorizația de introducere pe piață și disponibilitatea pentru pacienți, în timp ce România se situează pe ultimul loc, cu o medie de 883 de zile.

Din 152 de medicamente inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului în perioada 2016-2019, doar 39 (1 din 4) au fost introduse pe lista celor compensate și gratuite din România până la 1 ianuarie 2021. Germania  a introdus la compensare 133 de medicamente, Italia 114, Slovenia 78, Bulgaria 57, iar Ungaria 55. Astfel, rata de disponibilitate a medicamentelor de ultimă generație pentru pacienții români, în sistem de compensare, este de doar 26%, în timp ce 74% dintre medicamente nu sunt disponibile nici in sistem compensat, nici în cel privat.

Principalele cauze ale întârzierilor sunt lipsa de aderență la termenele legale de evaluare, procedurile birocratice (lipsa unor termene clare de publicare a Hotărârii de Guvern privind actualizarea listei medicamentelor compensate și a protocoalelor terapeutice în raport cu data publicării raportului de evaluare al Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (ANMDMR)), inexistența unui traseu al pacientului cu termene clare de timp, precum și diagnosticarea tardivă (în special pentru oncologie și bolile rare).

SOLUȚII PROPUSE:

  • Reducerea duratei de timp de la obținerea autorizatiei de punere pe piață (APP) la accesul efectiv al pacienților români la medicamente prin adăugarea medicamentelor în lista de medicamente compensate, de la 883 zile la 365 zile prin stabilirea în legislație a unor termene și intervale clare.
  • Metodologie aliniată cu bunele practici internaționale pentru calcularea impactului bugetar indus de actualizarea Listei de medicamente rambursate. În ceea ce privește Evaluarea Tehnologiilor Medicale propunem operaționalizarea metodologiei de luare în considerare a studiilor din practica clinică curentă: ARPIM lucrează la o propunere pe care o va supune discuției cu autoritățile relevante în cel mai scurt timp.
  • Lărgirea, adaptarea și actualizarea cadrului contractelor cost-volum si cost-volum-rezultat.

Stimularea cercetării-dezvoltării industriei farmaceutice inovatoare

Raportul  “The Pharmaceutical Industry in Figures”(„Industria farmaceutică în cifre”), publicat de EFPIA în iunie 2021 arată că industria farmaceutică inovatoare este cel mai dinamic sector industrial de Cercetare și Dezvoltare din Europa, investind în 2020 aproximativ 39 de miliarde EUR în cercetare și dezvoltare în Europa. Industria farmaceutică este, de asemenea, sectorul cu cele mai mari investiții în cercetare și dezvoltare, raportate la vânzările nete. Potrivit studiului „2020 EU Industrial R&D Investment”, industria farmaceutică inovatoare și cea de biotehnologie însumează 18,4% din totalul cheltuielilor de cercetăre și dezvoltăre private, la nivel mondial.

România se află pe ultimele locuri în Europa în ceea ce privește investițiile în Cercetare și Dezvoltare, însumând în 2019 aproximativ 75 mililoane EUR, în comparație cu Germania care a atras investiții de 8,4 miliarde EUR, Franța 4,4 miliarde EUR, Italia 1,6 miliarde EUR, Polonia 339 milioane EUR, Ungaria 242 milioane EUR, Bulgaria 91 milioane EUR. Dacă ne referim la studiile clinice, un raport lansat de ARPIM și IQVIA în 2020 arată că, dacă numărul de studii clinice raportat la un milion de locuitori ar fi aliniat la nivel de țară cu cele mai performante țări din regiune, piața studiilor clinice din România, de doar 72 milioane EUR, ar putea atinge 802 milioane EUR și chiar 1,4 miliarde EUR, dacă ne-am apropia de top.

Mai multe detalii: Raportul „Studii Clinice – investiții străine în România”: doar 10 studii clinice la 1 milion de locuitori se află în derulare începând cu mai 2019

SOLUȚII PROPUSE:

  • Stimularea investițiilor în studii clinice și respectarea termenelor legale în ceea ce privește autorizarea studiilor clinice în România.
  • Stimularea investiției în programe de suport pentru pacienți (ce au ca obiectiv fie educarea sau informarea pacientului, fie facilitarea accesului la medicație și investigații medicale).
  • Stimularea realizării de studii de colectare a datelor locale.

Un sistem de sănătate rezilient și transparent, în beneficiul pacienților români

În prezent, există o dezvoltare inegală a soluțiilor de digitalizare și e-Health în țările UE și din Europa Centrală și de Est, potrivit unui raport realizat de PricewaterhouseCoopers, pentru Federația Europeană a Asociațiilor şi Industriei Farmaceutice (EFPIA).

Digitalizarea poate genera economii substanțiale de costuri prin reducerea costului serviciilor – Polityka estimează că soluțiile e-Health ar putea reduce cheltuielile cu sănătatea în majoritatea țărilor europene cu ~ 5%. Exemple de digitalizare:

  • Telemedicina (consultații medicale la distanță), care reduce nevoia de călătorie și probabilitatea unor programări ratate, economisind timpul medicului și pacientului.
  • Sisteme și înregistrări electronice de sănătate care îmbunătățesc acuratețea și disponibilitatea înregistrărilor medicale, permițând o gestionare mai bună și mai eficientă a pacientului.
  • Dispozitive de monitorizare la distanță și biosenzori pentru a îmbunătăți supravegherea bolii și, în consecință, rezultatele sănătății.
  • Analiza datelor și inteligență artificială pentru a identifica pacienții cu risc ridicat și a oferi tratamente specifice.

SOLUȚII PROPUSE:

  • Implementarea unor proiecte pilot de trasee ale pacienților pentru bolile cronice (ex: oncologie, boli cardiovasculare, diabet zaharat, etc).
  • Digitalizarea sistemului de sănătate, prin: dezvoltarea și implementare registrelor de boală și registrelor de utilizare a medicamentelor; evaluarea și valorizarea aplicațiilor de inteligență artificială pentru diagnostic/monitorizare/suport pentru pacienți.
  • Publicarea transparentă a datelor din sistem.
  • Implementarea unor proiecte de digitalizare pentru procesele de reglementare și compensare.

Finanțarea adecvată și predictibilă a sistemului de sănătate și a medicamentelor inovatoare și vaccinurilor

Guvernele din Europa Centrală și de Est cheltuiesc mai puțin pentru sistemele lor de sănătate decât UE5, majoritatea alocând mai puțin de 7% din PIB pentru sănătate, consecința fiind obținerea unor performanțe mai slabe. Decalajele observate în cheltuielile publice cu sănătatea intre state se acumulează de-a lungul timpului, creând o presiune în continuă creștere asupra sistemelor care cheltuiesc mai puțin.

Rezultatele privind sănătatea în țările din CEE s-au îmbunătățit semnificativ în timp, dar sunt în continuare mult în urma UE5, în privința speranței de viață, ratelor de mortalitate susceptibile, mortalitatea prin boli cardiovasculare și ratelor de supraviețuire după un diagnostic de cancer.

Cu cheltuieli pentru sănătate de 580 de euro pe cap de locuitor, România este pe ultimul loc in Uniunea Europeană, conform datelor Eurostat pentru anul 2018. Deficiențele privind finanțarea duc în final la zile de viață pierdute pentru pacienții români, România având ratele cele mai mari de mortalitate din cauze prevenibile și tratabile și de mortalitate infantilă.

SOLUȚII PROPUSE:

  • Abordare proactivă a estimării bugetare și bugetare multianuală, predictibilă și în acord cu nevoile actuale ale pacienților.
  • Transparentizarea cheltuielilor bugetare în scopul identificării surselor de consum inadecvate și îmbunătățirea proceselor de achiziții publice.
  • Ajustarea predictibilă și anuală a bugetului pentru medicamente, care să reflecte nevoile reale de tratament ale pacienților.

Despre toate aceste subiecte și nu numai, am discutat cu domnul Dan Zaharescu, directorul executiv ARPIM:

Citește și: