Canalul Youtube Raportul de gardă
Rolul educației pentru sănătate în medicina personlizată

Brain Awareness Week 2018: Ce este rezerva cognitivă? Ce rol au somnul și alimentația pentru sănătatea creierului?

mm
22 mart. 2018
2064 Views

În cadrul evenimentul „Despre sănătatea creierului”, desfășurat cu ocazia Brain Awareness Week 2018 și având ca organizator Asociația Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative (APAN) Romania, sub egida Federației Europene a Asociațiilor de Neurologie (EFNA), s-au abordat pe larg subiecte precum rezerva cognitivă, importanța somnului și nutriției pentru o bună funcționare a creierului.

Date cheie:

  • Rezerva cognitivă se referă la abilitatea unui individ de a tolera o afectare progresivă a creierului fără a prezenta simptome/semne clinice;
  • Rezerva cerebrală asigură o protecție pasivă a creierului. Indivizii cu rezervă cerebrală mai mare pot acumula mai multe modificări patologice până este atins pragul critic și apar manifestările bolii;
  • Somnul este o stare fiziologică activă și dinamică, reversibilă și periodică, ce ocupă aproape o treime din viață, iar de sănătatea și calitatea lui depinde întreaga noastră viață. Pacienții trebuie să se adreseze medicului specializat atunci când remarcă dificultăți legate de adormire și menținerea somnului, disconfort sau senzații dezagreabile;
  • Dieta recomandată pentru încetinirea declinului cognitiv, post AVC, Alzheimer sau îmbătrânire este dieta „MIND Diet”, o combinație între dieta mediteraneană și dieta DASH: consumul de pește, fructe de pădure, legume (în special frunze verzi), ulei de măsline presat la rece și evitarea zahărului și a cerealelor rafinate.

Conf. Univ. Dr. Carmen Adella Sîrbu

Despre rezerva cognitivă – Conf. Univ. Dr. Carmen Adella Sîrbu, de la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central București

În profida faptului că numărul exact de neuroni, sinapse și tracturi nervoase care intră în alcătuirea creierului nu se cunosc exact, cercetările din neuroștiință au relevat date uimitoare, care conferă mult optimism în abordarea declinului cognitiv remarcat în boli neurodegenerative, precum demențele, scleroza multiplă, boala Parkinson, dar și în accidentele vasculare, traumatismele cerebrale sau afecțiunile psihiatrice (…).

Neurogeneza este un fenomen dovedit și acceptat după câteva decenii de combatere vehementă, fiind în prezent studiat în multe laboratoare de neuroștiință din lume. Numărători posibile prin măsurarea concentrației izotopului carbon 14 radioactiv (14C) în ADN-ul genomic și utilizarea de modele matematice au demonstrat că în hipocamp – centrul de referință pentru memorie, apar zilnic 700 neuroni, ceea ce face ca la un adult de 50 ani, hipocampul să fie complet schimbat.

Concepte precum rezerva cognitivă, rezerva cerebrală, compensarea neuronală, rezerva neuronală sau întreținerea creierului sunt astăzi foarte dezbătute, în încercarea de a atribui fiecăruia rolul și locul în menținerea unei capacități cognitive optime cât mai mult timp de-a lungul vieții. Datele antropometrice ale creierului uman (precum dimensiunile creierului, numărul neuronilor, al celulelor nonneuronale, repartiția lor în cortex și cerebel, consumul energetic), nu pot explica abilitățile cognitive remarcabile ale acestuia, ele încadrându-se în caracteristicile de clasă ale primatelor.

Rezerva cognitivă se referă la abilitatea unui individ de a tolera o afectare progresivă a creierului fără a prezenta simptome/ semne clinice. Termenul a fost introdus prima dată de Katzman R în 1988. El a condus un studiu pe 137 de persoane, cu vârsta medie de 85,5 ani și a examinat creierele lor postmortem, după ce în timpul vieții a evaluat capacitatea cognitivă. 10 subiecți care aveau plăci amiloide în cortex, corespunzătoare unei demențe tip Alzheimer medii sau severe, avuseseră o funcție cognitivă bună. Creierele lor însă aveau greutate mai mare și un număr mai mare de neuroni. El a emis ipoteza unei rezerve care a permis acestor subiecți să fie clinic asimptomatici, deși aveau markeri de demență Alzheimer.

Rezerva cognitivă pune accentul pe modul în care oamenii pot îndeplini mai bine sarcinile prin practică și dobândirea de abilități. De aceea, rezerva cognitivă este considerată o protecție activă. Rezerva cerebrală conferă mai mult „hardware” care asigură o protecție pasivă. Indivizii cu rezervă cerebrală mai mare pot acumula mai multe modificări patologice până este atins pragul critic și apar manifestările bolii. Rezerva cognitivă și rezerva cerebrală se influențează reciproc în timp, între ele fiind un continuum în care neuroplasticitatea joacă un rol important.

Conceptul de neuroplasticitate a marcat decada creierului și studiile de imagistică funcțională ne dau motive să fim optimiști în privința îmbătrânirii cât mai fiziologice. Dar neuroplasticitatea poate fi și aberantă, precum în cazul organizării unor focare epileptogene sau al adicțiilor. Circuitele neuronale ale comportamentelor aberante precum corupția, plagiarismul, violența, ulterior vor determina acțiuni și mai complexe de incorectitudine. Așadar, micile abateri de la codul moral se amplifică în timp și devin normalitate pentru indivizii respectivi.

La începutul decadei creierului, Swaab spunea despre acesta „use it or lose it”. Astfel, cele mai eficiente metode de creștere a rezervei cognitive sunt stimularea cognitivă și activitățile recreaționale (anii de școlarizare, multilingvismul, discuțiile despre evenimente și subiecte de interes, jocuri de societate, puzzle-uri, muzică și activități practice precum gătitul sau grădinăritul, lectura, cântatul la un instrument, teatrul, excursii tematice, conferințe, scrierea de articole, cărți etc).

Cercetările actuale relevă importanța rezervei cognitive atât în procesele fiziologice ale îmbătrânirii populației, cât și în patologia neurologică degenerativă și conferă strategii pentru prezervarea sau creșterea acesteia, astfel că simptomele și semnele bolii să poată fi reversibile sau dezvoltate cât mai târziu.

Dr. Floriana Boghez

Despre somn – Dr. Floriana Boghez, medic neurolog Academica Clinic și Somnolog.ro

Somnul este o stare fiziologică activă și dinamică, reversibilă și periodică, ce ocupă aproape o treime din viață, iar de sănătatea și calitatea lui depinde întreaga noastră viață socială, profesională și personală.

Pacienții cu boli neurologice (neurodegenerative, neuromusculare, autoimune, cerebrovasculare, sindroame epileptice etc.) asociază deseori tulburări ale somnului, care pot fi comorbidități sau pot fi complicații ale bolii de bază. Pe de altă parte, unele tulburări de somn netratate pot duce cu timpul la apariția unor afecțiuni neurologice secundare.

Cele mai frecvente tulburări de somn în patologia neurologică sunt tulburările respiratorii în somn, hipersomniile, parasomniile, tulburările motorii în somn, tulburările de ritm circadian și insomnia de diferite cauze.

Pacienții trebuie să se adreseze medicului specializat în medicina somnului atunci când remarcă dificultăți legate de adormire și menținerea somnului, disconfort sau senzații dezagreabile în raport cu somnul (sforăit, picioare neliniștite), comportamente anormale în somn (sesizate, de cele mai multe ori, de familie), treziri repetate, coșmaruri frecvente, somnolență și fatigabilitate în timpul zilei, tulburări de atenție și concentrare fără un motiv evident, cefalee matinală rezistentă la terapie. În funcție de tabloul clinic al fiecărui pacient, medicul va recomanda explorările paraclinice necesare diagnosticului corect și tratamentul corespunzător menit să amelioreze tulburarea de somn.

Dr. Ruxandra Pleșea

Importanța alimentației pentru un creier sănătos – Dr. Ruxandra Pleșea, nutriționist Spitalul Ponderas

O dietă sănătoasă pentru creier urmărește prevenția evenimentelor vasculare și sănătatea cardiovasculară, precum și încetinirea declinului cognitiv, fenomen asociat cu îmbătrânirea și cu sechelele AVC, oferirea de ajutor în bolile neurologice, dar și sănătate mintală, psihică și emoțională.

Dieta recomandată pentru încetinirea declinului cognitiv, post AVC, Alzheimer sau îmbătrânire este, conform American Stroke Association’s International Stroke Conference 2018/Los Angeles, dieta „MIND Diet”, o combinație între dieta mediteraneană și dieta DASH. Aceasta recomandă consumul de pește, fructe de pădure, legume (în special frunze verzi), ulei de măsline presat la rece și evitarea zahărului și a cerealelor rafinate.

Dieta în bolile neurodegenerative ia în calcul inflamația cronică, stresul oxidativ, radicalii liberi, antioxidanții, dar și ipoteza acumulării de metale grele ce induc disfuncții mitocondriale și neurotoxinele. Această dietă urmărește scăderea producției de radicali liberi, creșterea nivelului de antioxidanți și a mecanismelor reparatoare ale leziunilor oxidative.

O alimentație sănătoasă pentru creier urmărește și nivelul mineralelor (magneziu, fier, cupru), vitaminelor (întregul grup de vitamine B: B6, B12, folat, dar și D, E și C) dar și fitonutrienții (ex. Curcumina). Un deficit al complexului de B-uri este asociat cu micșorarea creierului, bolile neurodegenerative, depresie, neuropatii și boli psihiatrice.

În ultima perioadă, un rol tot mai important i se acordă microbiomului (axa intestin-creier) dar și Ayurvedei (plante tonice nervine și în special Ashwagandha – previne moartea neuronală prin mecanism antioxidant și antiapoptotic, protejează împotriva neurotoxinelor din mediu). Nu în ultimul rând, trebuie considerat un stil de viață sănătos, fără stress, fumat și calitate a somnului.

Leave a Comment

Your email address will not be published.