Ce legătură este între fibroza pulmonară idiopatică și boala de reflux gastro-esofagian? 90% dintre pacienți suferă de ambele boli

Fibroza pulmonară idiopatică

Dr. Bianca Cucoș
28 ianuarie 2018
Citit de 9631 ori.

Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) are o prevalență mult mai mare în rândul bolnavilor cu fibroză pulmonară idiopatică (FPI) decât în populația generală. Este BRGE o cauză a FPI sau un factor de risc?

Până acum refluxul gastro-esofagian s-a asociat cu multe boli pulmonare precum pneumonia, astmul, bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC) și fibroza pulmonară idiopatică. Se considera că BRGE este un factor de risc pentru FPI însă cercetările se concentrează în prezent pe elucidarea relației de cauzalitate dintre cele două afecțiuni.

Anumite teorii sugerează că boala de reflux apare prima și determină FPI…

Unele studii arată că procesul de microaspirație a conținutului gastric (acid) în plămân determină apariția țesutului cicatricial caracteristic FPI. Conform acestei ipoteze, momentul zero ce declanșează fibrogeneza în plămânii bolnavilor cu FPI este aspirația particulelor de suc gastric, rezultând procesul reparator aberant în țesutul pulmonar lezat.

Studii pe modele animale au demonstrat că sucul gastric ajuns în plămân poate determina activarea unor molecule cheie cu rol profibrotic și proinflamator cum ar fi IL-1, IL-2, TNF-alfa, TGF-beta. Extinderea acestor studii pe oameni nu a fost posibilă, însă s-a pus mult accentul pe legătura dintre FPI și BRGE. Boala de reflux este cel mai important factor de risc pentru microaspirația pulmonară.

Monitorizarea pe 24 de ore a pH-ului esofagian a arătat că între 68-94% dintre pacienții cu FPI prezintă fenomene de reflux, ceea ce înseamnă că prevalența este semnificativ crescută în rândul acestor bolnavi față de populația generală.

Alte teorii susțin că FPI este responsabilă de apariția BRGE…

Totuși, acești pacienți nu prezintă simptomele tipice pentru reflux, iar terapia standard cu inhibitori de pompă de protoni (IPP) s-a dovedit ineficientă.

Deși asocierea dintre BRGE și FPI este clară, nu a fost încă dovedită relația de cauzalitate. BRGE este o problemă frecvent întâlnită în populație, însă nu se știe de ce doar o mică proporție dezvoltă și fibroză pulmonară. Un element care infirmă ipoteza că BRGE precede FPI este faptul că refluxul acid din stomac poate fi secundar efectelor mecanice provocate de FPI:

complianța pulmonară scăzută
modificarea anatomiei mediastinale
slăbirea sfincterului esofagian inferior

BRGE – o cauză de exacerbare acută a FPI?

Un alt studiu arată că aspirația pulmonară determă afectare alveolară difuză și este responsabilă de episoadele de exacerbări acute care complică foarte mult prognosticul FPI. Refluxul poate provoca declinul marcat al funcției pulmonare determinând o evoluție nefavorabilă astfel.

Ce tratăm în acest caz?

Tratarea pacienților cu FPI de BRGE este utilă, conform studiilor recente. Un studiu din 2011 a indicat că bolnavii cu FPI care utilizau medicație pentru BRGE au avut ratele medii de supraviețuire de două ori mai mari față de cei care nu au primit aceste medicamente. De asemenea, extinderea fibrozei pulmonare a fost mult mai mică. Autorii acestui studiu sunt de părere că BRGE se poate dezvolta ca rezultat al FPI.

Alt studiu din 2013 a arătat că administrarea medicamentelor pentru tratarea BRGE a avut ca rezultat un declin mai lent al funcției respiratorii și mai puține episoade acute. S-a observat că BRGE este un factor ce contribuie la agravare FPI, iar terapia anti-acidă poate avea beneficii.

Mai multe studii au dovedit beneficiile medicației antiacide și, drept urmare, aceasta a intrat în ghidurile medicale din 2015. Totuși datele recente arată că medicația este controversată la pacienții care asociază FPI și BRGE. Utilizarea IPP s-a asociat cu o rată mai mare a infecțiilor pulmonare.

Pentru pacienții cu FPI, chirurgia este o opțiune mai potrivită de a controla efectele BRGE. Cel mai recent studiu privitor la managementul BRGE din cadrul FPI a demonstrat că pacienții cu fibroză pulmonară beneficiază mai mult de pe urma tratamentului chirurgical, decât de pe urma celui medicamentos. Studiul de fază II, publicat în World Journal of Surgery, a demonstrat că modificarea chirurgicală a esofagului s-a dovedit o procedură sigură la pacienții cu FPI, progresia bolii fiind încetinită și pacienții având o supraviețuire mai bună.

Articole similare