Ce spun experții despre programul național de screening pentru cancerul la sân din România

  • Acces la inovație



Săptămâna trecută a fost una marcată de evenimente importante pentru pacienții cu cancer la sân din România. Miercuri a avut loc lansarea primei platforme din România dedicată exclusiv informării cu privire la cancerul la sân, iar vineri, în cadrul Media Education Event, implementarea și îmbunătățirea programelor de îngrijire a pacienților cu cancer mamar din Europa Centrală și de Est a fost principalul subiect dezbătut de către experții în domeniul politicilor de sănătate, medicii oncologi, jurnaliști și organizații de pacienți.

Raportuldegarda.ro a profitat de aceste evenimente pentru a afla părerile experților cu privire la programul național de screening pentru cancerul la sân care urmează să fie implementat de Ministerul Sănătății.

abonare

Prof. Tit Albrecht, președintele Centrului pentru Sănătate al Institutului Național de Sănătate Publică din Slovenia, este unul dintre cei mai respectați cercetători din domeniul serviciilor sanitare și al politicilor de sănătate. Cu ocazia Media Education Event, l-am întrebat care sunt elementele cheie pe care un program național de screening pentru cancerul la sân trebuie să le îndeplinească pentru a fi eficient. Prof. Albrecht a transmis o serie de sfaturi utile pentru autoritățile din România, folosind ca exemplu programul de screening implementat cu succes în propria țară.

Prof. Tit Albrecht, Institutul Național de Sănătate Publică din Slovenia. Sursă: Youtube EuropaColon Offical

„Noi, în Slovenia, am încercat să învățăm din greșelile nemților. În primul rând am avut grijă ca echipamentul achiziționat să aibă acreditările potrivite. Nu orice tip de mamograf este ok – depinde de standarde. Unele dintre aparatele prezente pe piață vor fi utile, altele nu.

În al doilea rând, este foarte important să formați o generație de radiologi foarte bine pregătită din punct de vedere profesional. În Slovenia, instruirea radiologilor s-a realizat în trei faze. Prima a presupus pregătirea radiologilor implicați în așa numita „primă citire” a rezultatelor. Apoi, o serie de supraveghetori verificau un anumit procentaj dintre mamografiile realizate. La început a existat și o a treia verificare, în cadrul căreia un grup de radiologi germani analizau câteva dintre interpretările secundare și verificau rezultatele. Astfel am reușit să asigurăm calitatea testelor.

Logistica din spatele unui program de screening este foarte complexă. Trebuie punctat faptul că aceste teste nu oferă un rezultat strict pozitiv sau negativ. Se vor găsi tot felul de alte patologii, leziuni precancerose etc. Trebuie asigurat tratamentul și pentru persoanele care care nu au cancer la momentul testării, dar sunt în pericol să-l dezvolte pe parcurs. Nu putem abandona aceste persoane. De asemenea, programul de screening odată implementat, trebuie explorat motivul pentru care oamenii nu merg la screening. Altfel banii investiți au fost irosiți”

Când vine vorba despre implementarea unui program național de screening, medicii specialiști vor reprezenta avangarda acestor schimbări. Așadar, cu ocazia lansării platformei canceruldesan.ro, l-am intervievat pe dr. Dragoș Median, medic specialist în oncologie medicală la Spitalul Clinic Filantropia, cu privire la conținutul planului lansat de Ministerul Sănătății.

Dr. Dragoș Median, medic specialist în oncologie medicală la Spitalul Clinic Filantropia. Sursă: fab

– Ce părere aveți despre programul național de screening pentru cancerul la sân inițiat de Ministerul Sănătății?

  • A mai existat o inițiativă, acum câțiva ani, pentru înființarea unui program de screening pentru cancer de sân, col uterin și colon. Singurul care a funcționat bine a fost cel pentru cancerul de col uterin. Referitor la acest nou proiect, nu pot spune decât că este o veste bună.

– Care credeți că ar fi impactul unui program de screening la nivel național?

  • Nu aș putea spune, dar acum câțiva ani au fost oferite niște cupoane pentru analize și mamografie. În anul respectiv am avut patru paciente care au fost diagnosticate cu cancer la sân pur și simplu pentru că au avut acel cupon și au putut face mamografie gratuit. Așa că eu consider că impactul unui astfel de program ar fi unul bun.

– În a doua etapă a programului, în jur de 30.000 de femei cu vârste cuprinse între 50 şi 69 de ani vor putea beneficia de screening gratuit. Credeți că a fost aleasă categoria de vârstă potrivită?

  • Mi se pare cea mai bună categorie de vârstă. Când vine vorba despre raportul cost-eficiență, acesta este cel mai bun în cazul persoanelor de peste 50 de ani. Și eu aș fi ales la fel.

Potrivit datelor prezentate în cadrul Media Education Event, rata de supraviețuire pentru pacientele cu cancer mamar este de 93-100%, dacă boala este descoperită în stadiul I sau II. Cu toate acestea, în România, la fiecare trei ore o femeie moare din cauza acestei boli. Un program eficient de screening ar permite detectarea structurilor canceroase sau precanceroase înainte ca acestea să reprezinte un pericol pentru viața femeilor și ar reduce costurile de sănătate necesare pentru tratarea pacientelor cu cancer la sân în stadiu avansat.