Canalul Youtube Raportul de gardă
Rolul educației pentru sănătate în medicina personlizată

#EASD2018. Legătura dintre hipoglicemie și riscul de deces al vârstinicilor cu diabet și demență

mm
02 oct. 2018
931 Views

Hipoglicemia severă are consecințe majore pentru persoanele vârstnice, care suferă de diabet și demență, comparativ cu persoanele care au doar diabet. Studiul observațional a relevat că persoanele în vârstă, hipoglicemice, care sufereau de diabet și demență prezentau un risc de deces cu 66% mai mare decât vârstinicii diabetici. Datele au fost prezentate în cadrul Congresului Academiei Europene de Diabet de anul acesta.

„Hipoglicemia este un factor de risc prea puțin cunoscut pentru persoanele în vârstă, care au atât diabet, cât și demență. Strategiile de tratament care țintesc diminuarea hipoglicemiei ar trebui să devină prioritare pentru pacienții vârstnici cu diabet și demență, care deja au risc crescut de evenimente cardiovasculare, sincope și fracturi”, a declarat Dr. Katharina Mattishent, de la Norwich Medical School, care sub supervizarea Profesorului Yoon Loke, a condus analiza.

O meta-analiză efectuată recent, care a inclus aproape 1,5 milioane de adulți, a concluzionat că hipoglicemia este strâns legată de riscurile de deces, evenimente cardiovasculare, sincope și fracturi. Totuși, niciunul dintre studiile incluse în meta-analiză nu a examinat efectele hipoglicemiei asupra unor grupuri specifice de individizi, cu risc ridicat de hipoglicemie, cum ar fi persoanele cu diabet și demență.

Pentru cercetări suplimentare meta-analizei, autorii studiului au studiat datele a 19.995 de pacienți cu diabet tip 1 sau 2, în vârstă de minim 65 de ani, cu sau fără demență, care înregistraseră primul episod de hipoglicemie între anii 1997 și 2016. Cazurile analizate provin din Clinical Practice Research Datalink din Marea Britanie, cea mai mare bază de date privind îngrijirea primară din lume. Istoricul pacienților a fost urmărit timp de 5 ani de la înregistrarea primului episod hipoglicemic, cu scopul de a determina dacă aceste episoade sunt asociate cu decesul din orice cauză la pacienții cu diabet și demență. De asemenea, s-a urmărit dacă episoadele de hipoglicemie au avut un impact diferit asupra diabeticilor și a diabeticilor cu demență. Rezultatele au fost ajustate în funcție de factori ca: vârsta, sexul, factori sociologici și demografici, comorbidități și medicație. În timpul analizei, 11.716 persoane au decedat.

S-a ajuns la concluzia că, în perioada supusă studiului, riscul de deces al pacienților cu hipoglicemie, diabet și demență a fost cu 66% mai mare decât cel al pacienților fără hipoglicemie. Același procent de 66% s-a înregistrat și pentru pacienții hipoglicemici, cu diabet și demență, spre deosebire de cei care sufereau doar de diabet.

Dr. Mattishent a concluzionat: „Din cauza creșterii continue a prevalenței diabetului și demenței în populația vârstnică, strategiile de prevenire și reducere a hipoglicemiei la persoanele vârstnice, diabetice și cu demență, ar trebui să fie prioritate de top. În acest grup vulnerabil, clinicienii și pacienții ar trebui să se îndepărteze de țintirea unui nivel scăzut de glucoză. Atenția ar trebui îndreptată către depistarea hipoglicemiei utilizând dispozitive de monitorizare continuă a nivelului de glucoză din sânge. Această monitorizare atentă va ghida alegerile terapeutice către medicamente care prezintă un risc scăzut ca pacientul să devină hipoglicemic”.

Dr. James Picker, șeful Societății de Cercetare în Boala Alzheimer, a comentat: „Fără noi medicamente pentru demență apărute în ultimii 15 ani, scăderea riscului și îmbunătățirea serviciilor de îngrijire reprezintă cheia. Se cunoaște faptul că diabetul poate crește riscul de a dezvolta demență, iar dată fiind incidența tot mai mare a ambelor boli, trebuie să înțelegem cât mai bine această relație. Nivelul foarte scăzut de glucoză din sânge este cu siguranță periculos pentru orice persoană cu diabet, acest lucru sugerând că efectul este chiar mai grav pentru cei care au și demență”.

Autorii studiului notează că analiza este doar observațională, cu numeroase limitări și nu se poate trage nicio concluzie clară privind relația cauză – efect. În primul rând, baza de date ar putea să nu fi cuprins toate episoadele de hipoglicemie ale pacienților, iar factorii privind stilul de viață, ca fumatul, activitatea fizică sau consumul de alcool ar fi putut fi înregistrați eronat.

Citește și:

Leave a Comment

Your email address will not be published.