Podcast #VociCuAutoritate COVID-19
Podcast #VociCuAutoritate COVID-19

#ERSCongress. Leziunile pulmonare și cardiace post COVID-19 se pot ameliora în timp

mm
19 Oct 2020
217 Views

Primul studiu prospectiv care a urmărit evoluția sechelelor pulmonare și cardiace ale pacienților COVID-19, prezentat în cadrul Congresului Societății Europene de Pneumologie, arată o îmbunătățire a acestora după externare. La 6 săptămâni după externare, 88% dintre pacienții COVID-19 prezentau leziuni pulmonare la examinarea prin Tomografie Computerizată (CT), față de 56% la 12 săptămâni. Procesul de recuperare a deficitelor poate fi accelerat de inițierea precoce a unui program de reabilitare pulmonară, așa cum arată un al doilea studiu prezentat în cadrul congresului.

„Vestea proastă este că pacienții prezintă afectare pulmonară COVID-19 la săptămâni după externare. Vestea bună este că această afectare tinde să se amelioreze în timp, ceea ce sugerează că plămânii au un mecanism de autoreparare”- co-autor al studiului, doctorand Dr. Sabina Sahanic, Universitatea din Innsbruck.

Studiul a inclus pacienți COVID-19 internați la Clinica Universitară de Medicină Internă din Innsbruck, Spitalul Sfântul Vinzenz din Zams sau Centrul de Reabilitare Cardio-pulmonară din Münster, Austria. Rezultatele prezentate în cadrul congresului sunt bazate pe date ale primilor 86 de pacienți incluși în studiu în perioada 29 aprilie-9 iunie. Înrolarea a continuat și după această dată, în prezent fiind incluse în studiu peste 150 de persoane.

abonare

Vârsta medie a participanților din studiu este de 61 ani, iar 65% dintre aceștia sunt bărbați. Aproape jumătate dintre participanți sunt fumători sau foști fumători, iar 65% dintre aceștia sunt supraponderali sau obezi. 21% au necesitat terapie intensivă, iar 19% ventilație mecanică. Durata medie de spitalizare a fost de 13 zile.

Pacienții au fost reevaluați la 6, 12 și 24 de săptămâni de la externare prin examen clinic, teste paraclince, dozarea oxigenului și dioxidului de carbon din sânge, teste funcționale pulmonare, imagistică prin CT și ecografie cardiacă.

Afectarea pulmonară

La prima vizită, mai mult de jumătate dintre pacienți au prezentat cel puțin un simptom persistent (dispnee 47% dintre pacienți, tuse 15% dintre pacienți), iar imaginile CT ale 88% dintre pacienți prezentau leziuni pulmonare (inflamație și retenție fluidă pulmonară care dau aspectul de „sticlă mată”).

Imagini CT leziuni pulmonare COVID0-19

Imagini ale evaluării CT la 6 săptămâni (stânga) și 12 săptămâni (dreapta), pentru același pacient. Culoare roșie marchează zonele de leziune pulmonară. Sursă: Gerlig Widmann și echipa sa, Departamentul de Radiologie, Universitatea din Innsbruck.

La a doua evaluare, la 12 săptămâni postexternare, simptomele s-au ameliorat (dispnee 39% dintre pacienți, tuse 15% dintre pacienți), iar leziunile pulmonare au putut fi evidențiate imagistic la doar 56% dintre pacienți.

Între prima și a doua testare, toți cei 3 parametri funcționali pulmonari evaluați s-au îmbunătățit: FEV1 (volum expirator maxim într-o secundă), FVC (capacitate vitală totală forțată), DLCO (capacitatea de difuzie a monoxidului de carbon). Rezultatele celei de-a treia evaluări nu au fost disponibile la data prezentării ERS.

Rolul reabilitării pulmonare

Un alt studiu prezentat în cadrul congresului a arătat că începerea cât mai rapidă a unui program de reabilitare pulmonară după încetarea ventilației mecanice a dus la o recuperare mai bună și mai rapidă a pacienților cu forme severe COVID-19.

„Aceste rezultate sugerează că reabilitarea ar trebui să fie începută cât mai precoce, iar pacienții ar trebui să fie cât mai puțin inactivi. Dacă medicul consideră că este sigur, pacienții ar trebui să înceapă exercițiile de fizioterapie încă din timpul internării în secția de pneumologie”- prim-autor, doctorand Al Chikhanie.

Pacinet reabilitare pulmonară COVID-19.

Reabilitarea pulmonară trebuie începută cât mai precoce. Sursa foto: Frédéric Hérengt.

Studiul desfășurat la Universitatea Grenoble Alpes din Franța a urmărit evoluția săptămânală a 19 pacienți COVID-19 internați în clinica de reabilitare pulmonară Dieulefit Santé, transferați după ce au petrecut anterior o perioadă medie de 3 săptămâni în terapie intensivă și de 2 săptămâni în secția de pneumologie.

Pacienții fost evaluați prin testul de mers de 6 minute. La începutul internării aceștia au putut să meargă 16% din distanța prezisă pe care ar fi putut să o parcurgă sănătoși. După 3 săptămâni de reabilitare pulmonară distanța a crescut la 43% din distanța prezisă.  Pacienții au înregistrat o îmbunătățire semnificativă, însă reabilitarea ar trebui să continue săptămâni sau chiar luni pentru a oferi pacienților șansa unei recuperări satisfăcătoare.

Pacienții cu forme severe COVID-19 pot necesita săptămâni de ventilație mecanică. Lipsa activității fizice, adăugate infecției severe și inflamației, duce la scăderea masei musculare. Sunt afectați și mușchii respiratori, ceea ce reduce suplimentar funcția pulmonară, afectată de leziunile parenchimatoase. Reabilitarea pulmonară include exerciții fizice, medicație și educare asupra gestionării simptomelor precum dispnee, tuse sau sindrom de stress post-traumatic, determinate de patologii pulmonare.

Afectarea cardiacă

La evaluarea de 6 săptămâni a studiului din Innsbruck, 58,5% dintre pacienți prezentau disfuncție diastolică a ventriculului stâng și creșterea biomarkerilor pentru lezare cardiacă, trombi sanguini și inflamație.

„Nu credem că disfuncția diastolică a ventriculului stâng este specifică COVID-19, ci că este un semn general al severității bolii. Din fericire, în grupul studiat, nu am observat disfuncții cardiace severe asociate coronavirusului. Disfuncția diastolică observată s-a ameliorat în timp”- Dr. Sahanic.

Chiar dacă rezultatele celor două studii sunt încurajatoare, acestea sunt limitate de numărul mic de participanți. Sunt necesare și alte studii pentru a le confirma și pentru a extinde înțelegerea asupra evoluției naturale a bolii.

Citește și: