Canalul Youtube Raportul de gardă
Rolul educației pentru sănătate în medicina personlizată

HepHIV 2019: Provocări și soluții pentru testarea și inițierea tratamentului la timp pentru pacienții cu HIV și hepatite virale în Europa

mm
05 Feb 2019
1812 Views

Conferința HepHIV 2019 a marcat orientarea către strategii integrate de acțiune simultană la nivel european, în relație cu testarea pentru infecțiile cu HIV, hepatitele virale și alte boli infecțioase, inclusiv bolile cu transmitere sexuală (BTS) și tuberculoza (TB). În acest context a avut loc și redenumirea HIV in Europe, devenind astfel EuroTEST. 

HepHIV 2019, desfășurată în premieră în România, a reunit experți din 20 de țări: profesioniști din domeniul medical, experți în sănătate publică, reprezentanți ai societății civile și factori de decizie. Programul științific a fost încărcat de proiecte de cercetare și intervenții de la nivelul întregii Europe, care abordează în mod eficient mai multe boli infecțioase, crescând astfel numărul persoanelor testate și care după confirmarea diagnosticului pot fi incluse în tratament. În plus, aproape 20 de sesiuni și rezumate din programul științific s-au concentrat pe studii de cercetare din Europa de Est și Asia Centrală.

 „România este o dovadă elocventă pentru progresul făcut în Europa Centrală și de Est, dar în același timp atrage atenția asupra pașilor care încă mai trebuie parcurși raportat la combaterea acestor patru boli infecțioase”, prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, Manager al Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, Co-președinte local HepHIV 2019.

Deși ratele cazurilor de hepatită B, hepatită C și BTS raportate au înregistrat un trend descendent în ultimii ani, țara noastră a avut una dintre cele mai ridicate rate de cazuri de TB din UE și din SEE (Spațiul Economic European). Totodată, în privința HIV, România se află în topul țărilor din regiunea europeană a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în ceea ce privește numărul persoanelor diagnosticate târziu: 60% dintre cei diagnosticați cu HIV, în România, în 2017, față de 53% – media din regiune, potrivit Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor Transmisibile (ECDC).

Pe de altă parte, legislația continuă să reprezinte o barieră în ceea ce înseamnă accesul la testări, mai ales având în vedere politicile care incriminează „munca sexuală” și lipsa reglementărilor legislative pentru ca persoane fără pregătire medicală să poată fi formate pentru a efectua testări HIV. În perioada 2008 – 2017, în România au fost înregistrate în total aproximativ 23.000 de noi cazuri de infecții cu HIV.

„Regiunea Europei de Est și a Asiei Centrale continuă să se confrunte cu dificultăți politice, legale și tehnice în ceea ce privește răspunsul împotriva HIV, a hepatitelor virale, a bolilor cu transmitere sexuală și a tuberculozei, în special în cazul populației aflate la risc. Organizarea acestei conferințe la București poate aduce în prim-plan aceste probleme din zonă și poate ajuta la generarea schimbării de care este nevoie”, Dr. Jürgen Rockstroh – Director al Clinicii HIV, Universitatea din Bonn, Germania, Co-președinte HepHIV 2019 și co-președinte al Comitetului de coordonare al EuroTEST.

Orientarea către o integrare extinsă a bolilor – Eurotest

Pentru a marca deschiderea HepHIV2019, inițiativa HIV in Europe a fost redenumită oficial, devenind EuroTEST. Scopul redenumirii în EuroTEST este extinderea domeniilor de acțiune, pentru a include concomitent hepatitele, HIV, BTS și TB. EuroTEST își propune să utilizeze strategii integrate pentru a contribui la creșterea detectării timpurii și la inițierea cât mai rapidă a tramentului.

Inițiativa HIV in Europe a fost lansată în 2007 ca o modalitate de a atrage atenția asupra importanței diagnosticării și îngrijirii timpurii pentru persoanele infectate cu HIV. Deși inițiativa s-a concentrat inițial doar pe HIV, experiența a dovedit că HIV, hepatita B și hepatita C se suprapun raportat la modul de transmitere și afectează categorii de populație comune (în special grupurile vulnerabile), iar prin urmare, inițiativa și-a intensificat eforturile începând cu 2013 pentru a acorda prioritate și hepatitelor.

Patologiile se confruntă, de asemenea, cu provocări similare, inclusiv stigmatizarea și rata mare de persoane nediagnosticate sau diagnosticate tardiv. Depistarea târzie a acestor boli conduce la un risc potențial de transmitere ulterioară, rezultate mai slabe în ceea ce privește sănătatea din cauza întârzierilor în inițierea tratamentului și creșterea costurilor medicale de îngrijire.

„Datele prezentate la HepHIV2019 demonstrează că programele și inițiativele existente au implementat deja în mod eficient strategii de testare integrate. Schimbarea numelui în EuroTEST și includerea BTS și TB vor contribui la sprijinirea eforturilor actuale prin recunoașterea realizărilor lor și prin crearea unui fundament pentru un sprijin sporit din partea factorilor de decizie și a stakeholderilor în relație cu strategiile de testare integrate”- Daniel Simões, Institutul de Sănătate Publică, Universitatea din Porto, Portugalia, Co-președinte al Conferinței HepHIV2019, și co-președinte al Comitetului de coordonare EuroTEST.

Conferința HepHIV2019 și EuroTEST au reunit importanța strategiilor integrate de testare și invită comunitatea europeană a factorilor de decizie politică, ONG-urile, profesioniștii din domeniul sănătății și instituțiile de sănătate publică să sprijine sinergiile dintre bolile prezente simultan și să elimine barierele din legislație.

 „Nu putem lăsa aceste provocări să ne descurajeze, ar trebui să folosim dezbaterile din cadrul HepHIV2019 pentru a ne ghida în continuarea eforturile pentru a testa cât mai mulți oameni și a-i include în tratament mai devreme. Ar trebui să implementăm o abordare multidisciplinară, care să includă politici naționale pentru testarea de rutină pentru aceste boli, atunci când este cazul, să îmbunătățim programele de reducere a efectelor nocive și îngrijirea continuă, în special pentru populațiile-cheie, iar accesul egal la testări și tratament ar trebui să fie garantat în toate regiunile europene”, dr. Cristiana Oprea, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase si Tropicale „Dr. Victor Babeș”, membru al Consiliului de conducere al Societății Clinice Europene de SIDA și membru al Comitetului de Organizare HepHIV2019.

Situația în Europa

Regiunea europeană a OMS este singura regiune la nivel global unde rata noilor cazuri de infecție cu HIV este în creștere. Din totalul de persoane diagnosticate în regiune, peste jumătate (53%) din toate noile cazuri de HIV sunt diagnosticate târziu, ceea ce poate conduce la un risc potențial de transmitere ulterioară, rezultate mai slabe în ceea ce privește starea de sănătate din cauza inițierii cu întârziere a tratamentului și la costuri economice mai mari.

VHB și VHC rămân o provocare în ceea ce privește sănătatea publică în Europa. Se estimează că 9 milioane de europeni trăiesc cu hepatită cronică B sau C, dar nu știu că sunt infectați. În plus, coinfecția cu hepatite virale este frecventă printre persoanele expuse riscului de infecție cu HIV și care au HIV, din cauza modurilor comune de transmitere, prin intermediul sexului neprotejat și prin utilizarea în comun a instrumentelor de injectare.

BTS reprezintă o povară globală semnificativă. Aceste infecții pot provoca complicații: chlamydia și gonoreea pot conduce la boala inflamatorie pelvină și infertilitate în rândul femeilor; sifilisul la femeile gravide poate provoca sifilis congenital. BTS pot crește riscul potențial de infecție cu HIV.

În Europa se înregistrează o tendință descendentă a infecției cu TB. Aceasta afectează preponderent populațiile vulnerabile, inclusiv migranții, deținuții sau persoanele infectate și cu HIV. Conform datelor recente, aproximativ 290.000 de cazuri de TB și 26.000 de decese au fost raportate în regiunea europeană a OMS în 2016, în special din țările din Europa de Est și din Europa Centrală. În plus, regiunea europeană a OMS este cea mai afectată zonă de tuberculoza multidrog rezistentă.

Citește și:

Leave a Comment

Your email address will not be published.