INTERVIU. Dr. Marius Geantă: Terapiile CAR-T – „Va fi nevoie să gândim o soluție distinctă pentru a asigura accesul pacienților care ar trebui să beneficieze de acest tratament”
Primele terapii CAR-T au fost aprobate de EMA (European Medicines Agency), fiind și primele terapii susținute prin programul PRIME: PRIority MEdicines. Această aprobare marchează un moment important în dezvoltarea unor noi terapii pentru tratarea cancerului. Dr. Marius Geantă, președinte al Centrului pentru Inovație în Medicină, vorbește despre importanța acestui moment și provocările aduse de acest tratament pentru toate sistemele de sănătate din lume, cât și pentru sistemul de sănătate din România.
- Inovația în medicină trece la nivelul următor prin aprobarea în Uniunea Europeană a terapiilor de tip CAR-T. Ce semnificație are acest moment pentru pacienții cu cancer din România?
Să nu ne ferim de cuvinte, este un moment cu adevărat important, este un moment pe care eu l-aș numi chiar istoric. În urmă cu 10 ani, nu puteam să vorbim nici despre imunoterapii, nici despre terapii genice și nici despre terapii celulare. Aprobarea primelor terapii de tip CAR-T în Europa pune toate aceste 3 elemente împreună, imunoterapii, terapii celulare și terapii genice, într-o modalitate de tratament care presupune o singură administrare. Avem, așadar, o soluție care părea apanajul science-fiction în urmă cu foarte puțini ani, o soluție care acum este pe piață în Europa și care constituie o provocare pentru toate sistemele de sănătate, oricât de avansate sau mai puțin avansate ar fi acestea.
- Ce considerați că este specific pentru terapiile CAR-T, în comparație cu alt tratament oncologic?
Se vorbește foarte mult despre modul în care ar trebui să punem pacientul în centrul preocupărilor noastre ca medici, iar această terapie, acest mod de a trata boli oncologice pentru care nu existau alte soluții, se bazează pe celulele proprii ale bolnavului. Aceste celule sunt recoltate, sunt modificate genetic și reintroduse într-o infuzie unică în organismul persoanei respective. Cu alte cuvinte, discutăm despre o modalitate de tratament care diferă fundamental de ceea ce știm noi că sunt medicamentele – acele substanțe care se ambalează în blistere sau în diverse fiole, produse în anumite fabrici și distribuite în farmacii sau spitale, iar apoi administrare, mai mult sau mai puțin, personalizat pacienților. Terapiile CAR-T, așadar, schimbă această paradigmă deoarece diferă cu totul de ceea ce știam noi că înseamnă medicamentele în înțelesul clasic al cuvântului.
- Având în vedere toate aceste elemente, de la complexitatea științifică la provocările privind costul și accesul pe piață, cum poate arăta viitorul acestor terapii în România?
România are o șansă mare, o șansă care ține de așezarea geostrategică în această zonă a Europei. Este foarte important ca pacienții să se afle foarte aproape de un centru în care pot fi dezvoltate astfel de terapii. Probabil că un astfel de centru va exista în Europa Centrală și de Est. Având în vedere că România este cea mai importantă țară din această zonă în termeni de suprafață și populație, este rezonabil să ne gândim că ar trebui să fie prima opțiune pentru înființarea unui astfel de centru pentru terapiile CAR-T. În același timp, este o provocare și din punct de vedere al accesului – Agenția Europeană a Medicamentelor a aprobat acest tratament printr-o cale distinctă, programul PRIME: priority. De aceea, este de așteptat ca și în materie de asigurare a accesului în sistemele de sănătate să avem o cale distinctă pentru aceste terapii, care nu pot fi încadrate, nu pot fi puse alături de tratamentele clasice, iar administrarea unică a acestora și rata mare de succes le clasează într-o categorie aparte. Din acest punct de vedere, cred că în sistemul de sănătate din România va fi nevoie să gândim o soluție distinctă pentru a asigura accesul pacienților care ar trebui să beneficieze de acest tratament, în perioada următoare.
Mi se pare important să spunem că populația eligibilă, numărul de pacienți români care ar beneficia de terapiile CAR-T, este de ordinul zecilor. Cu alte cuvinte, nu vorbim despre populații mari de pacienți, ci de persoane foarte bine selectate pentru a primi un astfel de tratament. Un alt aspect important ține de resursele umane – e nevoie de o echipă care să lucreze în aceste centre ultraspecializate, o echipă multidisciplinară care trebuie să beneficieze de un training specific, un training care poate să dureze până la 9 luni. Deci, iată, avem o serie de provocări care țin de modalitatea concretă prin care aceste terapii ar putea să fie compensate în sistemul de sănătate, avem o provocare care ține de infrastructură, adică nevoia de a avea un centru specializat, de asemenea, este o provocare pentru personalul medical care trebuie să învețe pentru a garanta succesul unor astfel de tratamente.
Citește și:
- INTERVIU. Dr. Adrian Bot, specialist în terapii celulare CAR-T: „La ora actuală, vedem începutul sfârșitului luptei împotriva cancerului”
- Terapiile CAR T: Programarea propriilor celule T pentru a lupta împotriva cancerului – cum funcționează și care sunt provocările
- #ASCO2017: CAR-T – cum sunt antrenate celulele umane să lupte împotriva mielomului multiplu