Canalul Youtube Raportul de gardă
Rolul educației pentru sănătate în medicina personlizată

IPF Academy 2019. INTERVIU. Dr. Monika Eichinger: Importanța colaborării multidisciplinare în managementul FPI

mm
12 Apr 2019
269 Views

Peste jumătate dintre pacienții cu fibroză pulmonară idiopatică (FPI), o afecțiune cronică ireversibilă, se tem de o exacerbare a bolii. Un sondaj global a arătat impactul FPI asupra calității vieții pacienților, atât în ceea ce privește limitarea independenței în activitățile cotidiene, cât și la nivel psihologic, unde povara bolii se traduce prin stări de anxietate, teamă, nesiguranță și deznădejde.

Recent a avut loc la București IPF Academy 2019 (Academia de FPI), un eveniment cu caracter didactic-educațional, organizat de compania farmaceutică Boehringer Ingelheim. Evenimentul a reunit medici pneumologi, radiologi, dar și cu alte specializări, care au participat la prezentări și discuții interactive cu lideri de opinie recunoscuți la nivel mondial: Prof. Dr. Michael Kreuter, pneumolog, de la Translational Lung Research Center Heidelberg și Dr. Monika Eichinger, radiolog în cadrul National Center for Tumor Diseases Heidelberg.

abonare

Dr. Monika Eichinger a declarat în încheierea evenimentului IPF Academy 2019:

„Aceasta a fost prima mea întâlnire în România după foarte mulți ani. În opinia mea a fost o zi de succes. Mi s-a părut foarte interactivă, iar participanții au fost fericiți  să discute cu noi și să își împărtășească opiniile și părerile.”

  • Din perspectiva dvs. ca radiolog, ce trebuie să știe clinicienii despre FPI?

Pentru radiolog este important să ai o întrebare țintită. Cu cât este mai bună întrebarea, cu atât va fi mai bun răspunsul din partea radiologului. Dacă ai o întrebare bună, atunci radiologul va ști ce fel de CT este necesar pentru a răspunde la aceasta. Alegerea tipului de CT: cu rezoluție înaltă, cu sau fără contrast, cu insuflație, este baza unui interpretări radiologice bune. Nu ar trebui să dai un diagnostic, ci doar o descriere a imaginii pe baza structurilor. Doar apoi, împreună cu ceilalți medici, cu pneumologul, cu anatomopatologul, ar trebui decis diagnosticul pacientului.

  • Care sunt elementele diagnosticului de succes al BIP sau al FIP din perspectiva radiologului?

Cred că este CT-ul, imaginea în primul rând. Apoi o bună cunoaștere a anatomiei pulmonare și a localizării patologiilor. În al treilea rând, software-ul și postprocesarea pot fi oportunități pentru viitor, dar nu în acest moment. Mai multe grupuri științifice lucrează pe această temă, dar acum nu sunt aplicabile în clinică.

  • Care sunt principalele provocări în colaborarea dintre radiolog și pneumolog?

Așa cum am menționat anterior, întrebarea potrivită. Eu am nevoie de întrebarea potrivită, trebuie să știu ce problemă are pacientul, ce trebuie să știe clinicianul, ce răspuns trebuie să aducă imaginea. Apoi pot să fac CT-ul și să îl interpretez. Această colaborare, dintre cel puțin două specializări, ideal și cu contribuția anatomopatologului, este crucială deoarece clinicienii și radiologii au expertize diferite în domeniile lor. De aceea, trebuie să colaboreze. O discuție multidisciplinară poate duce la reformularea diagnosticului inițial. În bolile pulmonare interstițiale trebuie să reanalizezi diagnosticul pentru că acesta se poate schimba o dată cu noi date despre aceste patologii.

  • Cum vor schimba biomarkerii înțelegerea bolii în următorii 5-10 ani?

Cred că nu am ajuns la sfârșitul progreselor. După publicarea noilor ghiduri sunt foarte sigură că știința și evaluarea științifică vor continua. Și poate că, în 5 sau 10 ani vom avea o revizuire a ghidurilor. Sper că vom avea o creștere a sensibilității și a specificității. Avem o specificitate foarte bună pentru că avem CT-uri foarte bune. Putem vedea schimbări foarte mici cu ajutorul CT cu rezoluție înaltă. Avem rezoluție de sub 1 mm. Din punctul de vedere al biomarkerilor, va fi ca un puzzle, precum în cancer și vom putea face diagnostic personalizat și sperăm că apoi și terapie personalizată.

  • Care sunt sfaturile dvs. pentru medicii din centre mai mici?

Din experiența noastră, pacienții beneficiază de pe urma îngrijirii dintr-un centru specializat. Desigur, nu toată lumea poate fi tratată într-un astfel de centru. De aceea, poate la început diagnosticul ar trebui confirmat într-un centru specializat, dar cunoștințele asupra managementului și tratamentului trebuie transferate către periferie. Cunoștințele despre diagnostic și tratament trebuie diseminate. Chiar și în Germania, nu am ajuns la etapa unei distribuții omogene a cunoștințelor în cadrul țării. Dar cred că oamenii trebuie să fie conștienți de existența bolii, de aspectul ei imagistic, să cunoască modul de abordare a tratamentului și apoi, dacă există suspiciunea, este mai ușor să găsești diagnosticul. Credem că este important să educi, să organizezi workshopuri precum acesta în țară și să înveți oamenii cum să abordeze acești pacienți și această boală.  

Citește și:

Leave a Comment

Your email address will not be published.