Canalul Youtube Raportul de gardă
Rolul educației pentru sănătate în medicina personlizată

O nouă definiție a bolii Alzheimer, bazată pe biomarkeri și nu pe manifestările clinice

mm
29 mai 2018
1386 Views

În ultimii 20 de ani majoritatea studiilor clinice pentru boala Alzheimer au inclus pacienți aflați deja în stadiu de demență. Multiple companii farmaceutice au renunțat la studii clinice, lovindu-se de eșescuri în cercetarea și dezvoltarea de medicamente. Într-o lume în care speranța de viață crește, boala Alzheimer devine o reală problemă pentru care încă nu s-au găsit soluții. Ce știm că înseamnă boala Alzheimer? Pierderea memoriei, demență, afectarea activităților de zi cu zi…

O nouă definiție a bolii Alzheimer a fost propusă de oamenii de știință de la National Institute on Aging și Alzheimer’ s Association – o definiție bazată pe BIOMARKERI. Modificările biologice care apar în creierul pacienților sunt aduse în prim plan și nu manifestările clinice ca până acum. Astfel, pacienții asimptomatici vor putea fi înrolați în studii, se pot testa mai eficient noi medicamente și se va investiga evoluția naturală a bolii, surprinzând momentul optim în care se poate interveni, care cu siguranță nu este stadiul de demență.

Momentan, propunerea vizează doar domeniul cercetării, nu reprezintă un nou ghid pentru clinicieni. Însă reprezintă un moment cheie în dezvoltarea de modele eficiente de studii clinice și noi medicamente pentru boala Alzheimer.

Boala Alzheimer = Demență?

Boala Alzheimer și demența sunt frecvent considerați termeni sinonimi. Încă din 2011 ghidurile au propus o evoluție stadială a bolii – stadiu preclinic, tulburare cognitivă ușoară (MCI – Mild Cognitive Impairment) și demență.

Până acum pentru stabilirea diagnosticului se foloseau criterii clinice, simptome ce țin de modificările cognitive și de comportament, iar biomarkerii aveau rolul doar de a confirma diagnosticul.

Dr. Clifford Jack, de la Mayo Clinic, unul dintre autorii documentului care reglementează folosirea biomarkerilor în derularea studiilor clinice a declarat:

„Propunem ca boala să fie definită prin dovada unei patologii cerebrale folosind biomarkeri, imagistică sau examinarea diferitelor fluide, iar simptomele clinice să fie privite așa cum sunt – un rezultat al bolii, prin opoziție cu definiția bolii.”

Autorii explică faptul că demența nu este o boală ci mai degrabă un sindrom care cuprinde semne și simptome ce pot fi determinate de multiple boli, Alzheimer fiind una dintre ele.

Între 10 și 30% dintre cei care sunt diagnosticați cu boala Alzheimer nu au modificări neuropatologice asociate la autopsie sau nu prezintă modificări caracteristice la examenul PET sau la examinarea lichidului cefalorahidian.

De asemenea, modificările neuropatologice asociate cu boala Alzheimer pot apărea fără a se manifesta prin semne sau simptome. Între 30 și 40% dintre indivizii cu deficit cognitiv au prezentat la autopsie modificări neuropatologice sau biomarkeri modificați.

Simptomele cognitive nu reprezintă modul ideal de a defini boala Alzheimer. Abordarea tradițională folosită până acum introduce biomarkerii în procesul de diagnostic după ce apar manifestările clinice, ceea ce se întâmplă târziu în evoluția bolii. Conform echipei doctorului Jack boala trebuie definită chiar prin biomarkeri.

Modificarea biomarkerilor în evoluția BA Sursa foto – Research Gate

Care sunt biomarkerii folosiți?

AT(N)(C) este schema propusă care grupează biomarkerii în 3 categorii.

A se referă la plăcile de amiloid Aβ observate prin imagistică PET sau prin determinare din LCR – Aβ42 sau prin raportul Aβ42/Aβ40.

T corespunde proteinei tau – determinată fie din LCR, ca proteina tau fosforilată (p-tau) sau prin PET evidențiindu-se neurofibrilele specifice din parenchim, care atunci când se acumulează blochează comunicarea dintre neuroni.

se referă la leziunea neuronală sau la procesul neurodegenerativ determinat prin RMN, PET sau măsurarea proteinei tau totală din LCR. Leziunea neuronală poate apărea din cauza unei traume, a procesului de îmbătrânirea și nu neaparat din cauza bolii în sine.

C – descrie modificări cognitive

Cognitive continuum – o nouă abordare a evoluției bolii Alzheimer?

Dacă înainte se discuta despre boala Alzheimer în stadiu preclinic, tulburare cognitivă ușoară (MCI)  și demență, astăzi se propune o altă noțiune – „ cognitive continuum”.

Sursa foto – Medical Express

Modificările întregistrate în boala Alzheimer nu sunt considerate entități separate, ci stadii timpurii sau avansate ale acestei afecțiuni. De asemenea, autorii specifică faptul că este de preferat să se folosească terminologia de „profil al biomarkerilor” în loc de cel de „stadiu” deoarece sistemul AT(N) nu implică o ordine specifică a evenimentelor.

Categoria A determină dacă persoana este în acest AD continuum, în timp ce biomarkerii din categoria T identifică pacienții care au boala Alzheimer. Indicii A și T arată modificări neurologice specifice care definesc boala în timp ce (N) și (C) sunt nespecifice.  Parametrii care definesc BA trebuie să fie specifici în timp ce parametrii prin care se evaluează severitatea nu.

Fiecare participant la un studiu clinic poate primi o nomenclatură ce combină stadializarea cognitivă cu profilul biomarkerilor.

Stadializarea clinică numerică reflecta evoluția secvențială a bolii, iar modificările biomarkerilor însoțind deteriorarea simptomelor cognitive.

Dacă este prezent biomarkerul Aβ iar proteina tau ar fi normală pacientul ar fi încadrat la categoria de „modificare patologică asociată bolii Alzheimer”. Termenul de „boală Alzheimer” ar fi atribuit doar în cazul prezenței ambilor markeri – Aβ și tau.

În ceea ce privește studiile intervenționale, autorii speră  că oamenii vor adopta această modalitate de clasificare și definiție ceea ce va permite identificarea factorilor de risc și de prognostic specifici bolii Alzheimer.

Autorii mai declară că speră ca astfel să se schimbe desfășurarea studiilor clinice din moment ce aproximativ 30% dintre persoanele înrolate în studii cu un diagnostic de BA nu au această boală și sunt tratați pentru o afecțiune inexistentă.

Experții menționează că atâta timp cât nu există un tratament pentru BA în prezent nu este necesar ca această nouă modalitate de clasificare să intre în practică pentru că nu va aduce beneficii pacienților.

De ce este atât de importantă noua clasificare?

Dacă în domenii precum oncologia în ultimii ani aprobarea de medicamente a înregistrat adevărate recorduri, FDA, EMA introducând proceduri accelerate pentru ca inovațiile să ajungă cât mai repede la pacient, în cazul bolilor neurodegenerative situația e diferită.

În  ultimii 20 de ani dezvoltarea de medicamente pentru boala Alzheimer s-a lovit de mari limitări. Doar în 2018 cel puțin 6 mari companii farmaceutice sau de cercetare fie s-au confruntat cu eșecul unor terapii experiementale fie au renunțat la astfel de studii.

Printre motive se numără criteriile de înrolare a pacienților în studiu precum și faptul că majoritatea substanțelor au avut ca țintă îndepărtarea plăcilor de amiloid din stadiile deja foarte avansate de boală.

Dr. Jack a explicat că prin lucrarea sa și-a propus să creeze o bază pentru cercetare care să reprezinte o actualizare a ghidurilor din 2011 pentru a reflecta progresul științific înregistrat între timp. De asemenea, echipa a avut ca obiectiv crearea unui limbaj comun pentru oamenii de știință din întreaga lume care studiază boala Alzheimer. Astfel s-ar putea înțelege mai bine istoria naturală a bolii și s-ar facilita desfășurarea unor studii clinice internaționale.

Studiile clinice se vor concentra pe stadiile timpurii ale bolii, cu mult înaintea apariției simptomelor cognitive și funcționale. În februarie 2018 FDA a emis o nouă reglementare pentru studiile clinice astfel încât să fie incluși pacienți în stadii precoce de boală iar noi obiective primare, bazate pe noua clasificare au fost propuse.

Criterii de includere în studii pentru fiecare stadiu al BA, conform noilor reglementări aprobate de FDA în martie 2018. Sunt prevăzute 6 stadii ale BA, fiecare având definite anumite obiective de urmărit în studiile clinice

„Aceasta e o miscare foarte importantă E clar că FDA a înțeles că știința din spatele BA a evoluat.” – Dr. Maria Carrillo – Chief Science Office la AA

Articole similare

Leave a Comment

Your email address will not be published.