Ocrelizumab: noi date despre eficacitatea în controlul sclerozei multiple

  • Medicina digitală
  • Medicina personalizată



Noi date despre eficacitatea ocrelizumab (Ocrevus) în controlul sclerozei multiple recurente (SMR), precum și alte evoluții în cercetare au fost prezentate în cadrul celei de-a 7-a întâlniri ale Comitetelor European și American pentru Tratamentul și Cercetarea în Scleroza Multiplă (ECTRIMS și ACTRIMS), care a avut loc recent la Paris.

Informații cheie:

  • Datele demonstrează că Ocrevus, comparativ cu Rebif (interferon beta-1a) reduce semnificativ dizabilitatea la pacienții cu SMR.
  • Se cercetează prima metodă care detectează automat și caracterizează leziunile lent evolutive ca potențială măsură de a evidenția progresia bolii la nivelul creierului folosind rezonanța magnetică (RMN).
  • Studiul Floodlight sugerează că monitorizarea progresiei bolii cu ajutorul telefonului mobil poate ajuta testările clinice ale funcției membrului superior și mersului.

Ocrelizumab, prin comparație cu interferon-beta a1, a redus cu 25% procentul pacienților cu SMR care au experimentat progresia independentă a activității recurente (PIRA) în cadrul unei analize făcute după administrarea celor două substanțe. Această reducere a fost mai evidentă în cazul celor care aveau risc înalt de progresie a bolii.

abonare

PIRA este o nouă metodă de a măsura creșterea dizabilității pacientului, care este în strânsă legătură cu progresia bolii. Aceste date au fost obținute în urma analizării rezultatelor a peste 1.600 de pacienți, înrolați în studiile Opera I și Opera II.

„Aceste noi date, obținute în urma studiilor clinice controlate cu Ocrevus, ne fac să înțelegem mai bine modul în care SMR poate progresa independent de recurență. Aceste descoperiri sunt utile în deciziile zilnice pe care le luăm împreună cu pacienții. Chiar dacă nu experimentează recurența, oamenii cu SMR pot avea în continuare progresia bolii, lucru care cauzează efecte ireversibile în mobilitatea pacienților”, a declarat Dr. Ludwig Kappos, șeful Departamentului de Neurologie al Spitalului Universitar Basel din Elveția.

O nouă prezentare a dezvăluit, de asemenea, faptul că utilizarea unui nou algoritm bazat pe RMN poate fi utilă în detectarea automată a leziunilor lent evolutive (LLE), ca măsură pentru activitatea cronică a bolii, în afara leziunilor acute deja existente în creier.

S-a dovedit că LLE evoluează independent de leziunile acute din creier și conduc la pierderea de țesut cerebral. Este nevoie de mai multe cercetări, însă acest algoritm de detectare automată a LLE poate deveni un biomarker al leziunilor sclerozei multiple.

Noile date ale programului clinic Floodlight, gândit să acceseze răspunsurile neuronale prin intermediul unor senzori utilizați într-o serie de teste neurologice active și monitorizări pasive cu ajutorul smartphone-ului au fost prezentate în cadrul întâlnirii ECTRIMS – ACTRIMS. Măsurarea funcției braț/mână cu o aplicație de pe telefonul mobil poate detecta paralizia subclinică în cazul celor cu performanțe 9-HPT. Măsurarea vitezei de a se răsuci a pacientului, cu ajutorul unei aplicații cu senzor U-turn, a fost corelată cu viteza de deplasare a acestuia, putând detecta astfel nivelul de mobilitate.