Canalul Youtube Raportul de gardă
Rolul educației pentru sănătate în medicina personlizată

#ASH18: Rezultate promițătoare ale unor abordări terapeutice noi la pacienții cu anemie falciformă

mm
05 dec. 2018
971 Views

Într-un nou studiu clinic, rata de supraviețuire la 1 an a pacienților tineri cu anemie falciformă care au primit celule stem de la un părinte donator a fost de 90%. Aceștia nu au necesitat medicamente imunosupresive iar în unele situații s-a observat o îmbunătățire a vitezei de procesare cognitivă (rapiditatea cu care au fost capabili să învețe, să gândească și să comunice).

„Acești pacienți au o cu totul altă viață. Sunt fie stabili, fie au o îmbunătățire a stării fiecărui organ. Mai mult decât atât, asta înseamnă că orice pacient cu anemie falciformă care are un părinte în viață ar putea avea un potențial donator în familie”, a declarat autorul principal al studiului, Dr. Mitchell Cairo, New York Medical College in Valhalla.

În momentul de față, pentru transplantul de celule stem se utilizează celule donate de către un frate sau soră cu același tip tisular, cu aceeași mamă și același tată, și care nu prezintă anemie falciformă. Conform Dr. Cairo, numai 1 din 6 pacienți cu anemie falciformă are un donator compatibil.

Studiul de față se concentrează pe o abordare nouă, modificată a transplantului de celule stem, în care măduva osoasă a donatorului trebuie să fie la fel cu cea a primitorului numai în proporție de 50%. Această formă de transplant, cunoscută sub denumirea de transplant haploidentic, se realizează de la un donator care poate fi mama sau tatăl pacientului.

Studii precedente asupra transplantului haploidentic la pacienții cu anemie falciformă s-au soldat cu rate crescute de eșec. Din acest motiv, Dr. Cairo și echipa sa au încercat să reducă atât rata de eșec, cât și riscul de complicații severe post-transplant. În acest scop, celulele stem au fost îmbogățite cu o proteină CD34, importantă în promovarea acceptării celulelor transplantate. În plus, după transplant, au fost adăugate la loc celulele imune T ale pacientului, care au de asemenea rol în acceptarea celulelor transplantate fără a crește riscul de boală grefă contra gazdei.

În studiu au fost înrolați 19 pacienți cu vârste cuprinse între 3-20 de ani care prezentau simptome frecvente sau severe de anemie falciformă. 15 pacienți au primit transplant de celule stem de la mamă iar 4 de la tată. Grefarea (acceptarea de către organismul primitorului a noilor celule și începerea producției celulare) s-a produs la toți cei 19 pacienți. La 1 an de la transplant, rata chimerismului (măsură a durabilității grefării) a fost de 97%. Doi dintre pacienți au dezvoltat însă boală grefă contra gazdei (complicație în care celulele transplantate atacă țesuturile și organele sănătoase).

Aceste rezultate arată că aproape 90% dintre pacienții cu anemie falciformă pot duce o viață normală după realizarea acestui tip de transplant de celule stem”, a afirmat Dr. Cairo.

Analizele de urmărire a evoluției la 2 ani distanță au arătat că pacienții sunt stabili, cu funcție cardiacă și hepatică îmbunătățite, cu ameliorarea abilităților cognitive și fără complicații inflamatorii sau trombotice. Pacienții incluși în studiu vor continua să fie urmăriți pentru o perioadă de 3 ani pentru a evalua potențiale efecte adverse pe termen lung.

Un studiu clinic pilot a evaluat răspunsul unui pacient adult cu anemie falciformă după primirea unei infuzii de celule stem proprii la nivelul cărora s-a realizat o mutație genetică („switch”) astfel încât să nu mai producă hemoglobină anormală (Hb S) și, mai mult decât atât, să poată produce hemoglobină normală.

„Acesta este primul studiu clinic al terapiilor genice care utilizează această nouă strategie. Deși până acum numai un pacient a terminat tratamentul, rezultatele observate sunt foarte încurajatoare și susțin datele preclinice care au stat la baza acestui studiu”, a declarat autorul principal al studiului, Dr. Erica B. Esrick, Dana-Farber /Boston Children’s Cancer and Blood Disorders Center.

Această nouă tehnică de terapie genică a fost inspirată de modificările observate la nivelul hemoglobinei înainte și după naștere. Nou-născuții prezintă o formă particulară de hemoglobină numită fetală (Hb F), care acceptă și eliberează oxigen la niveluri mai scăzute ale oxigenului sanguin și tisular, comparativ cu hemoglobina adultă. La scurt timp după naștere, hemoglobina se modifică și trece din formă fetală în formă adultă. Cercetătorii au observat însă că Hb F inhibă dezvoltarea formei anormale Hb F. Recent, cercetări preclinice au dovedit că prin suprimarea acțiunii proteinei BCL11A poate fi reactivată producția de hemoglobină fetală, inversând astfel evoluția anemiei falciforme.

În acest studiu, cercetătorii au realizat o tehnică prin care să manipuleze genetic un virus inactivat pentru a transmite o genă care blochează acțiunea proteinei BCL11A la nivelul hematiilor. Particularitatea acestei noi abordări este țintirea BCL11A printr-o structură pe care au denumit-o shMIR, utilizând propriile celule ale pacienților.

Practic, ceea ce facem este să oferim celulelor instrucțiuni cu ajutorul cărora să oprească producția de hemoglobină anormală și, în schimb, să producă hemoglobină fetală”, a completat Dr. Esrick.

În studiu au fost înrolați 4 pacienți adulți, dintre care 1 a primit terapia genică. La acest pacient a fost redus necesarul transfuzional de la 1 transfuzie lunară înainte de transplant, la 1 transfuzie la 6 luni după tratament. În plus, analizele de sânge ale pacientului au evidențiat nivel crescut al Hb F. Restul de 3 pacienți urmează să realizeze transplantul în viitorul apropiat.

În momentul de față, singurul tratament disponibil pentru anemia falciformă este transplantul de celule stem sănătoase de la un donator înrudit și compatibil. Cu toate acestea, mulți pacienți nu au un astfel de donator iar uneori transplantul celulelor stem poate eșua. Terapia genică este o abordare terapeutică alternativă care utilizează propriile celule stem ale pacientului și nu se bazează pe disponibilitatea unui donator compatibil.

  • Despre anemia falciformă

Anemia falciformă (siclemie, drepanocitoză, „sickle cell disease”) este o boală a sângelui în care se produce hemoglobină anormală (proteină din globulele roșii care atașează oxigen și îl transportă către întregul organism). Globulele roșii (eritrocite, hematii) care conțin hemoglobină normală sunt flexibile și pot traversa cu ușurință chiar și cele mai mici vase. În anemia falciformă, hematiile au formă de seceră („sickle”) și sunt rigide, astfel încât se pot bloca la nivelul vaselor, împiedicând circulația sângelui și oxigenului către organism. Urmările pot varia de la dureri intense la evenimente severe precum infarct miocardic, infecții, complicații pulmonare sau chiar deces.

Citește și:

Sursa foto: Johns Hopkins Medicine

Leave a Comment

Your email address will not be published.