Canalul Youtube Raportul de gardă
Rolul educației pentru sănătate în medicina personlizată

Screening and Prevention for Viral Hepatitis and HIV in CEE: Noi direcții în combaterea infecțiilor cu hepatită virală și HIV

mm
03 iul. 2018
3850 Views

Noile priorități pentru combaterea epidemiilor de hepatită și HIV în Europa Centrală și de Est au fost decise la conferința „Screening and Prevention for Viral Hepatitis and HIV in CEE”, care a avut loc pe 28-29 iunie, la Sofia.

Combaterea infecțiilor cu hepatită virală și HIV a fost una dintre prioritățile Consiliului Uniunii Europene în timpul Președinției bulgare, care s-a desfășurat pe perioada ianuarie-iunie 2018. Odată cu terminarea mandatului, Ministerul Sănătății Bulgariei a organizat conferința „Screening and Prevention for Viral Hepatitis and HIV in CEE” pentru a evalua progresele făcute de țările din Europa Centrală și de Est (CEE) în combaterea acestor maladii, pentru a delimita prioritățile pentru perioada următoare și pentru a asigura desfășurarea acțiunilor pentru combaterea acestor boli, puse în practică în timpul președinției bulgare.

Evenimentul a debutat cu tăierea simbolică a legăturilor cu hepatita („Cut ties with hepatitis), reprezentată de cravate și eșarfe de culoare galbenă:

Perspective privind epidemiile de hepatită virală și HIV

Dr. Antons Mozalevskis, Medical Officer al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), a prezentat noi date privind epidemiile de hepatită virală și HIV din Europa. Potrivit informațiilor OMS, în 2016 existau 160.000 de persoane diagnosticate cu HIV, cel mai mare număr înregistrat până acum.

Deși numărul de noi cazuri de HIV din Europa de Vest este în scădere, situația este cu totul alta în centrul și estul continentului. Din 2007 până în prezent, numărul de noi cazuri de HIV diagnosticate în Europa de Est a crescut de la aproximativ 30/100.000 locuitori, la aproximativ 50/100.000 locuitori, iar datele arată că acest trend va continua în viitor.

Chiar și în centrul Europei, o zonă în care prevalența HIV a fost în mod tradițional scăzută, numărul de noi cazuri diagnosticate a crescut din 2010 până în prezent.

Potrivit datelor prezentate de OMS, 51% dintre pacienții cu HIV sunt diagnosticați târziu, fenomen care întârzie tratamentul și crește riscul de împrăștiere a infecției și de deces. Aceleași date au arătat că utilizatorii de droguri, persoanele heterosexuale și persoanele în vârstă sunt cel mai adesea diagnosticați târziu.

Mozalevskis a atras atenția asupra faptului că există discrepanțe mari între țările europene în ceea ce privește accesul la diagnostic și tratament al persoanelor bolnave de HIV. OMS recomandă ca statele din CEE să implementeze un sistem gratuit și accesibil de diagnosticare a infecțiilor cu HIV pentru ca pacienții să primească tratament cât mai devreme posibil.

Dr. Antons Mozalevskis (Medical Officer, OMS), Marinela Debu (vicepreședinte European Liver Patients’ Association), Jean-Luc Sion (Policy Officer, Comisia Europeană)

În ceea ce privește hepatita, 15 milioane de persoane sufereau de heptatita B în 2015 și 14 milioane de persoane sufereau de heptatita C. 60% dintre aceștia se aflau în Europa și Centrul Asiei. Cele mai recente date OMS (2016) au arătat că accesul la tratament pentru hepatită este în creștere, dar mai puțin de jumătate dintre cei infectați sunt diagnosticați.

Pentru a crește rata de depistare a infecțiilor cu virus hepatitic B și C (HBV și HCV), OMS recomandă implementarea unor campanii de diagnosticare țintită pentru populațiile de risc:

  • populațiile cu un istoric de seroprevalență ridicată
  • persoanele care muncesc în domeniul sanitar. Se recomandă și vaccinarea anti-HBV
  • partenerii sexuali, familiile, copiii și persoanele apropiate ale pacienților diagnosticați cu HBV
  • persoanele dintr-o categorie de vârstă sau generație care au fost identificați ca având un risc ridicat de infecție cu hepatită virală

Jean-Luc Sion, Policy Officer al Comisiei Europene, a vorbit despre cum politicile de sănătate și bunele practici pot ajuta la combaterea infecțiilor cu hepatite virale și HIV în Uniunea Europeană și în țările vecine.

Sion a citat câteva exemple de bune practici, care s-au dovedit eficiente în combaterea celor două boli în țările vest europene. Printre acestea se numără:

  • implementarea unor sisteme de screening și diagnosticare precoce a pacienților cu hepatită sau HIV
  • asigurarea accesului universal la tratamente eficiente
  • implicarea societății civile în combaterea epidemiilor

„Uniunea Europeană nu poate dicta țărilor europene cum să combată aceste boli. Fiecare țară trebuie să găsească soluții în funcție de resursele sale și provocările cu care se confruntă. De asemenea, soluțiile care au funcționat într-o țară nu vor funcționa neapărat și în alta. Totuși, analizând metodologia aplicată în alte locuri și ținând cont de aceste exemple de bune practici, cred că fiecare țară își poate găsi propriile soluții care să funcționeze în contextul ei” – Jean-Luc Sion, Policy Officer, Comisia Europeană

Rolul tehnologiei în eliminarea hepatitei virale

Prof. Henrique Lopez, coordonator al Proiectului Internațional „Let’s End HepC”, a prezentat o nouă platformă care adună date cu privire la situația infecției cu hepatita C din mai multe țări europene și le interpretează pentru a ajuta decidenții să estimeze impactul politicilor de sănătate adoptate pentru eliminarea hepatitei.

Potrivit site-ului proiectului, utilizatorii vor putea folosi platforma Let’s End HepC pentru a compara politicile de sănătate ale diferitelor țări europene și pentru a vedea efectele estimate ale unor noi politici, dar aceste elemente nu sunt încă disponibile.

Datele afișate de Let’s End HepC pentru România. Informațiile disponibile sunt din anul 2015.

„În acest moment avem instrumentele necesare pentru a elimina hepatita. Problema este de natură politică. Avem nevoie de lideri care să conștientizeze pericolul impus de hepatită și care să ia deciziile necesare pentru a combate această boală” – Prof. Henrique Lopez, coordonator al Proiectului Internațional „Let’s End HepC”

Exemple de bune practici în regiune

În cadrul sesiunii plenare, reprezentanții țărilor din CEE au împărtășit acțiunile adoptate pentru combaterea infecților cu hepatită virală și HIV, exemple de bune practici și acțiuni care urmează să fie puse în aplicare.

România a fost reprezentată de Corina Silvia Pop, Secretar de Stat la Ministerul Sănătății. Aceasta a vorbit despre resursele pe care România le folosește în acest moment în combaterea HBV, HCV și HIV și a subliniat progresele făcute în ultimii ani, printre care:

  • implementarea unui program de tratament cu antivirale cu acțiune directă pentru pacienții cu HCV pentru pacienții cu fibroză hepatică stadiu F3 și F4
  • posibilitatea de diagnostic pentru infecțiile cu HBV și HCV la medicul de familie, pentru pacienții asigurați (disponibilă de la 1 mai 2018)
  • existența unor teste pentru depistarea hepatitei în spitale, disponibile pacienților prin programul de screening
  • posibilitatea ca hepatita să fie tratată de doi medici specialiști: specialistul în boli infecțioase și gastro-enterolog
  • disponibilitatea tratamentului pentru HIV pentru toți pacienții, indiferent dacă sunt asigurați sau nu aigurați

Următorii pași, în România

Cel mai important moment al conferinței a fost cel în care fiecare țară a format un grup de lucru menit să formuleze propuneri concrete de acțiune pentru a îmbunătăți screeningul și tratamentul hepatitei virale și HIV în țările lor.

Grupul de lucru al României

Grupul de lucru al României a fost condus de Marinela Debu, vicepreședinte European Liver Patients’ Association. Printre propunerile formulate de reprezentanții României s-au numărat:

  • promovarea activă a vaccinurilor pentru hepatita A și B
  • asigurarea accesului la tratament pentru pacienții cu hepatita B și C (inclusiv populații de risc), indiferent dacă au asigurare medicală sau nu
  • actualizarea legislației cu privire la achiziția medicamentelor pentru hepatită
  • înființarea unor registre naționale pentru hepatita B și C
  • susținerea recomandărilor naționale de sănătate cu resurse financiare
  • recomandarea testărilor periodice pentru HIV în rândul populației generale

„Accesul persoanelor neasigurate la diagnostic și tratament este foarte important pentru a salva vieți și pentru a reduce riscul de transmitere a infecției” – Marinela Debu, vicepreședinte European Liver Patients’ Association

Semnarea unui call to action pentru combaterea hepatitei virale și HIV în CEE

La finalul evenimentului, politicienii, reprezentanții asociațiilor de pacienți și experții prezenți la eveniment au formulat un document care oferă statelor din CEE o serie de recomandări menite să ajute la eliminarea hepatitei ca amenințare pentru sănătatea publică până în 2030.

Semnatarii documentului fac un apel către autoritățile din CEE:

  • să dezvolte strategii de sănătate publică specifice fiecărei țări, având în minte o abordare centrată pe pacient și principiile accesului universal la sănătate
  • să îmbunătățească programele de prevenție, testare și control al hepatitei și HIV
  • să seteze ca obiectiv eliminarea hepatitei virale ca amenințare pentru sănătatea publică până în anul 2030, în conformitate cu planul OMS
  • să combată infecțiile cu HIV folosind resursele disponibile, având susținere de la Fondul Global pentru Combaterea SIDA, Tuberculozei și Malariei
  • să dezvolte și să finanțeze programe de screening pentru populațiile de risc
  • să asigure finanțare și suport pentru programele de testare pentru hepatită virală și HIV
  • să includă medicii generaliști în programele de screening pentru hepatită virală și HIV pentru a asigura o acoperire mai mare
  • să asigure accesul fără restricții la diagnostic și tratament, în conformitate cu ghidurile internaționale

Documentul are susținerea Comisiei Europene, a Consiliului Uniunii Europene și a Organizației Mondiale a Sănătății.

În următorul clip, puteți urmări cele mai importante momente din cadrul conferinței „Screening and Prevention for Viral Hepatitis and HIV in CEE”:

Articole recomandate:

CNAS începe negocierile pentru noi contracte cost-volum-rezultat pe aria terapeutică hepatita cronică virală C

„State of Innovation”: Terapiile interferon-free au potențialul de a elimina hepatita C

Doar 10% dintre românii cu hepatită B sunt diagnosticaţi și doar 1% ajung să fie tratați

OMS îndeamnă sporirea eforturilor de tratare a hepatitei C

Leave a Comment

Your email address will not be published.