Canalul Youtube Raportul de gardă
Rolul educației pentru sănătate în medicina personlizată

Utilizarea testelor genetice în prevenția cancerului. Care sunt neoplasmele pentru care se aplică?

mm
20 Mar 2018
3039 Views

Cancerul apare ca urmare a unei modificări în ADN-ul celulelor normale ale organismului – modificare care le permite să se înmulțească și să se răspândească în întregul organism. Aceste mutații pot apărea de-a lungul vieții unei persoane (sub influența unor factori cancerigeni – precum tutunul, razele solare), sau se pot găsi în organism de la naștere (mutațiile genetice moștenite). Dacă o persoană prezintă mutații genetice care predispun la cancer, nu înseamnă în mod automat că persoana va dezvolta cancer. Semnificația mutațiilor constă în faptul că predispun la un risc crescut de a dezvolta cancer de-a lungul vieții.

Astfel, este util să detectăm în mod precoce anumite modificări ale ADN-ului, care cu timpul pot determina celula să degenereze malign. Această detecție se realizează prin teste genetice pentru mutații care predispun la cancer.

Daca o persoană află astfel că este predispusă la un anumit tip de cancer, se recomandă efectuarea de teste de detecție precoce mai frecvente sau anumite tratamente chirurgicale sau medicale preventive.

Sursa foto: Ichemepresident

Există o predispoziție spre cancer în familia mea?

Institutul Național al Cancerului din Statele Unite ale Americii recomandă testare pentru un sindrom ereditar predispozant la cancer la persoanele care:

  • Au mai multe rude apropiate cu același tip de cancer (de exemplu, rude feminine cu cancer mamar);
  • Au rude care au fost diagnosticate la vârste tinere cu cancer (de exemplu, cancer de colon la 20 de ani);
  • Au rude care au dezvoltat mai mult de un tip de cancer (de exemplu, cancer mamar și ovarian);
  • Au rude care au dezvoltat cancer în organe-pereche bilateral (de exemplu, ambii ochi, ambii rinichi);
  • Au rude care au dezvoltat un tip de cancer neobișnuit pentru sexul lor (de exemplu, cancer mamar la un bărbat);
  • Au prezentat, încă de la naștere, anumite anomalii ce se asociază deseori cu sindroame predispozante la cancer.

Cele mai frecvente sindroame care predispun la cancer

Se estimează ca între 5 si 10% din totalul cazurilor de cancer sunt cauzate de mutații moștenite. Pentru cele mai frecvente sindroame care predispun la cancer s-a identificat gena mutantă și s-au dezvoltat teste specifice care o identifică.

© 2018 Helix OpCo LLC

Sindromul ereditar de cancer mamar și ovarian

Cea mai cunoscută formă de cancer ereditar este cauzată de mutații în genele BRCA1 sau BRCA2. Se estimează că o femeie din 1.600 prezintă această mutație. Purtătoarea unei astfel de mutații prezintă un risc de a dezvolta cancer mamar sau ovarian de-a lungul vieții de 80%. Acest sindrom creste riscul pentru numeroase tipuri de cancer, atât la femei, cat si la bărbați (de exemplu: prostată, pancreas, cancer de piele).

Când se recomandă testarea genetică pentru mutații BRCA?

  • Există în familie persoane cu mutația BRCA confirmată de un test genetic;
  • Pacientul are istoric personal de cancer de sân, în cazul în care:
  • Este un bărbat;
  • A fost diagnosticată la o vârstă mai mică de 45 de ani;
  • A fost diagnosticată la o vârstă mai mică de 50 de ani, și istoric familial de cancer prostatic, pancreatic ori mamar;
  • A fost diagnosticată la o vârstă mai mică de 60 de ani cu cancer mamar triplu negativ;
  • A fost diagnosticată la orice vârstă, dar are istoric familial de mai multe rude cu cancer prostatic, pancreatic ori mamar, o rudă cu cancer mamar înainte de 50 de ani, cancer ovarian, sau cancer mamar la un bărbat;
  • Pacienta are istoric personal de cancer de ovar;
  • Pacientul bărbat are istoric personal de cancer de sân.

Ce este de făcut? Pentru femeile ce au confirmată existența acestei mutații, prin testare genetică, se recomandă:

Screening
  • Examen clinic al sânilor, la 6-12 luni, începând cu vârsta de 25 de ani;
  • Screening anual, prin RMN cu substanță de contrast, între vârstele de 25 si 75 de ani (după vârsta de 30 de ani, se recomandă si efectuarea unei mamografii cu tomosinteză):
  • Doctorul poate considera benefic, în acest caz, screeningul cancerului de ovar prin ecografie transvaginală si dozare de CA-125 seric, la pacientele cu vârsta de minimum 30-35 de ani;
  • Și în cazul bărbaților se recomandă examenul clinic al glandei mamare (anual, de la vârsta de 35 de ani) și screening pentru cancerul prostatic de la 45 de ani;
Intervenții chirurgicale preventive
  • Mastectomie bilaterală (excizia glandelor mamare), pentru a scădea riscul de cancer mamar;
  • Salpingo-ooforectomie (excizia ovarelor si a trompelor uterine), la femeile de 34-45 de ani, împotriva riscului de cancer de trompe si de ovare;

Sursa foto usnews.com

Sindromul Lynch și Polipoza familială adenomatoasă

Aceste două sindroame cresc în mod semnificativ riscul de a dezvolta cancer colorectal, dar și alte tipuri de cancer (endometru, ovar, intestin, stomac, creier etc). Între 3 si 5% dintre toate cazurile de cancer colorectal sunt cauzate de sindromul Lynch, iar polipoza familială cauzează sub 1%.

Genele responsabile sunt MSH2, MLH1, MSH6, PMS2, EPCAM (pentru sindromul Lynch) și APC (pentru Polipoza Familiala).

Când se recomandă testarea genetică pentru sindroame predispozante la cancer colorectal?

  • Există în familie persoane cu un sindrom sau cu o mutatie a acestor gene confirmate;
  • Există în familie persoane cu polipoză (număr crescut de polipi la nivelul colonului și rectului);
  • Pacientul prezintă polipi în colon și rect ( în funcție de tipul de polip, se recomandă testarea la o prezență de 2- 10 polipi);
  • Pacientul are antecedente de alte tipuri de cancer, asociate cu aceste sindroame;
  • Există în familie persoane cu  antecedente de alte tipuri de cancer, asociate cu aceste sindroame.

Ce este de făcut? Unei persoane diagnosticate cu sindrom Lynch, prin testare genetică, i se recomandă să efectueze screening regulat:

  • Colonoscopie o dată la un an sau la 2 ani, începând cu vârsta de 25 de ani (sau și mai devreme, dacă există rude care au dezvoltat cancerul sub vârsta de 25 de ani);
  • Anumite persoane cu sindrom Lynch pot prezenta și risc crescut de cancer de stomac, duoden ori intestin subțire: se recomandă endoscopie digestivă superioară, la 3-5 ani, de la vârsta de 30-35 de ani;
  • Metode de depistare precoce pot include: analiza urinei (împotriva riscului de cancer urotelial, crescut în cazul sindromului Lynch), un examen neurologic (pentru tumori ale sistemului nervos central), urmărirea sângerărilor vaginale si biopsie endometrială (pentru cancer de endometru).
Pacienții cu sindrom Lynch pot efectua intervenții chirurgicale preventive:
  • Polipectomie sau colectomie segmentară: dacă colonoscopia de screening identifică polipi (o tumora benignă, dar care se poate transforma în cancer);
  • Histerectomie (excizia chirurgicala a uterului): pentru a scădea incidența cancerului endometrial;
  • Salpingo-ooforectomie bilaterală: împotriva cancerului de ovar;

Ce este de făcut în cazul Polipozei Familiale?

O persoană cu polipoză familială, diagnosticată prin testare genetică pentru gena APC si prin prezența a peste 100 de polipi la colonoscopie, are risc de aproape 100% de a dezvolta cancer colorectal. Astfel, excizia chirurgicala preventiva a colonului este considerată un pas esențial în managementul acestei boli. În urma colectomiei se recomandă:

  • Evaluare endoscopică a rectului si a ileonului (și acestea pot prezenta polipi cu risc de degenerare malignă) la 6 luni ori 1-3 ani;
  • Se poate utiliza chemoprevenția: sulindac este un medicament eficient în regresia polipilor;
  • Endoscopie digestiva superioară, pentru supravegherea stomacului si duodenului;
  • Metode de depistare precoce pot include: palparea și ecografia tiroidei (polipoza familiala crește riscul de cancer tiroidian), examen neurologic complet, palpare și teste imagistice ale abdomenului (împotriva tumorilor desmoide, hepatoblastomului).

CITESTE SI:

Cum pot fi depistate precoce cancerele de colon, plămân și prostată?

Depistarea precoce a cancerului de sân și de col uterin: la ce vârstă se începe screening-ul, cu ce frecvență și ce trebuie să facă fiecare femeie?

STUDIU. Câte mutații genetice sunt necesare pentru apariția cancerului?

#ESMO17. 75% dintre pacientele cu cancer mamar sau ovarian nu și-au făcut testarea genetică, deși ar fi trebuit

 

Leave a Comment

Your email address will not be published.

Privacy Preference Center

Close your account?

Your account will be closed and all data will be permanently deleted and cannot be recovered. Are you sure?