Canalul Youtube Raportul de gardă
Rolul educației pentru sănătate în medicina personlizată

Ziua Mondială de luptă împotriva AVC, în Senatul României. Concluziile dezbaterii și pașii următori

mm
07 Noi 2017
1617 Views

Pe 31 octombrie, cu ocazia Zilei Mondiale de luptă împotriva Accidentului Vascular Cerebral, Centrul pentru Inovație în Medicină, alături de Pfizer România, Comisia pentru Sănătate Publică din Senatul României și  Societatea de Neurologie din România, a organizat o masă rotundă pentru a analiza politicile actuale de  prevenție a AVC-ului, bune practici în materie de prevenție și reducere a riscului de AVC din alte țări și pentru a căuta propuneri de soluții potrivite pentru România.

Principalele teme discutate în timpul evenimentului au fost:

  • situația AVC în România, comparată cu restul Europei
  • prevenția primară și secundară a AVC
  • nevoia de a crește nivelul de educație al populației cu privire la AVC
  • creșterea numărului de stroke units pe teritoriul țării

În condițiile în care 80% din accidentele vasculare cerebrale pot fi prevenite mulțumită medicinei actuale, în România, AVC-urile încă reprezintă a doua cea mai frecventă cauză de mortalitate, fiind responsabile pentru de 3 ori mai multe decese decât cancerul. Povara accidentului vascular cerebral este considerabilă atât pentru bolnav, cât și pentru familia sa. De cele mai multe ori, supraviețuitorii acestei afecțiuni devin dependenți sau semi-dependent de prezența unui îngrijitor/însoțitor. În acest context, politicile de prevenție și screening sunt absolut necesare atât pentru a salva vieți omenești, dar și pentru a degreva statul român de niște cheltuieli, creând posibilitatea de a redirecționa acești bani către alte zone de investiții.

Dr. Ovidiu Băjenaru, Președintele de onoare al Societății de Neurologie din România

„Din cauza prevalenței și a mortalității ridicate a AVC-ului în România, este necesar ca autoritățile să recunoască atacul vascular cerebral ca fiind o prioritatea națională, ca o problemă de sănătate publică. Rezolvarea acestei probleme se poate face doar într-un sistem coerent, în care se merge în paralel cu măsuri de prevenție primară și secundară, de identificare a factorilor de risc și terapii de neuroreabilitare pe termen lung. Acest lucru înseamnă atât dezvoltarea rețelei de unități de atacuri vasculare cerebrale acute care să respecte ghidurile și protocoalele internaționale și nu doar pe hârtie, cât și crearea unui sistem național de registre medicale, inclusiv pentru AVC, iar, în acest sens, există un proiect al Academiei Române care a găsit o deschidere foarte mare la Ministerul Sănătății”, a afirmat prof. dr. Ovidiu Băjenaru, Președintele de onoare al Societății de Neurologie din România.

Discuțiile din cadrul evenimentului s-au axat pe povara atacul vascular cerebral în România ca fiind o primă cauză a mortalității, morbidității și deceselor care pot fi prevenite, și pe dificultățile întâlnite de persoanele care trăiesc cu dizabilități în urma unui AVC. Plecând de la studiul realizat de The Economist Intelligence Unit, „Preventing stroke: Uneven progress”, un nou raport ce analizează politicile publice de  prevenție a AVC în 20 de țări, participanții au dezbătut atenția inegală care se acordă în cadrul sistemului de sănătate din România tratamentului comparativ cu acțiunile de prevenție, dar și subfinanțarea îngrijirii AVC-ului și cheltuirea ineficientă a banilor publici. În acest context, membrii Parlamentului au subliniat nevoia ca autoritățile responsabile din sistemul de sănătate să implementeze politice coerente de prevenție și control a bolii, iar președintele CNAS și-a exprimat angajamentul față de un sistem de sănătate care să aibă în centru său pacientul și să investească mai mult în prevenție.

Dr. Attila Laszlo, Președintele Comisiei pentru Sănătate Publică din cadrul Senatului

„Suntem în situația în care în multe dintre localitățile din România sau chiar în cadrul aceleiaşi localităţi, ora de aur este doar un vis. Suntem în situația din cauza inegalităţilor majore de la un loc la altul, cetăţenii nu beneficiază de aceleași facilităţi pe care dezvoltarea tehnologică, respectiv dezvoltarea intervențiilor din ultimul deceniu”, a declarat Președintele Comisiei pentru Sănătate Publică din cadrul Senatului, dr. Attila Laszlo .

În lupta împotriva AVC, timpul înseamnă țesut nervos. Este vital ca pacienții  să aibă acces la asistență medicală în primele 90 de minute de la apariția accidentului vascular cerebral pentru a evita decesul sau efectele pe termen lung ale afecțiunii.

Corneliu-Florin Buicu, Președintele Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaților

„Fiecare minut pierdut în cazul unei persoane care a suferit un AVC la nivelul unei artere mari și care nu primește tratementul necesar înseamnă peste 1,9 milioane de neuroni pierduți pe minut, mai înseamnă 12 milioane de sinapse pierdute și 12 km de fibre nervoase distruse. Suntem aici membri de la toate partidele politice și as vrea să sublinez că nu mai avem timp”, a explicat Corneliu-Florin Buicu, Președintele Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaților.

Potrivit prof. Ovidiu Băjenaru, președintele de onoare al Societății de Neurologie din România, 20-40% dintre supraviețuitorii unui AVC suferă de spasticitate și 20-25% dezvoltă demență în următorii 5 ani.

„Când vorbim despre această afecțiune, nu mortalitatea ar trebui să fie principala noastră grijă, ci calitatea vieții pacientului” – Prof. Ovidiu Băjenaru

Unităţile de urgenţe neurovasculare (stroke units) s-au dovedit a fi o metodă eficientă de a combatere a afecțiunii la nivel mondial, oferind asistență medicală pacienților într-un timp suficient de scurt pentru a evita efectele daune fizice și mintale permanente. Deși în România există stroke units încă din anul 2015, numărul acestora (10, dintre care 4 sunt localizate pe raza Bucureștiului) este prea mic pentru a acoperi întreg teritoriul țării. Participanții la eveniment au cerul mărirea numărului de stroke units pentru ca toată populația țării să poate beneficia de acest serviciu.

Dr. Renică Diaconescu, Vicepreședintele Comisiei pentru Sănătate Publică din cadrul Senatului

„AVC-ul ar trebuie să fie o prioritatea națională, iar unităţile de urgenţe neurovasculare la fel. Ar trebuie să luam exemplu de la alte țări care își pun problema dacă o persoană suferă un atac vascular cerebral poate ajunge în mai puțin de o oră la o astfel de unitate pentru a primi ajutor indiferent de locul unde se află”, a susținut dr. neurolog Renică Diaconescu, Vicepreședintele Comisiei pentru Sănătate Publică din cadrul Senatului.

Răzvan Vulcănescu, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, și-a arătat sprijinul pentru implementarea unor programe de prevenție și educație pentru sănătate, cu scopul de a reduce incidența AVC în România.

Dr. Răzvan Vulcănescu, Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate

„Casa Naționala susține toate aceste demersuri de a analiza din timp, de avea o abordare care să plece de la prevenție, de la promovarea unui stil de viață sănătos, de la trecerea de la medicina omului bolnav la medicina omului sănătos. Plecând de la datele pe care le avem și le-am văzut inclusiv azi, să putem să construim împreună abordări care să fie apropiate necesităților pacientului”, a declarat dr. Răzvan Vulcănescu, Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Un alt subiect intens discutat a fost eșecul negocierilor dintre dintre Casa Națională de Asigurări de Sănătate și producătorii de medicamente inovatoare privind compensarea integrală a noii generații de anticogulante orale, medicamente care se adresează unei populații de aproximativ 125.000 de pacienți. În acest context, Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a precizat că împreună cu Agenția Națională a Medicamentului încearcă să găsească soluții de a include tratamente inovatoare de prevenire a atacului vascular cerebral în sistemul de asigurări publice de sănătate fără condiționare. Reprezentații Pfizer au subliniat limitările actualului sistem de sănătate în asigurarea accesului la medicamente compensate parțial pentru pacienții cu boli cronice, dar mai ales necesitatea de a schimba legislația în domeniul.

Principalii factori de risc care duc la apariția unui accident vascular cerebral sunt nutriția, obezitatea, sedentarismul, fumatul și consumul de alcool. Eliminarea acestor factori de risc ar avea ca efect nu doar reducerea considerabilă a cazurilor de AVC din România, ci a tuturor bolilor cardiovasculare. În aceste condiții, cei prezenți la evenimentul organizat cu ocazia Zilei Mondiale de luptă împotriva Accidentului Vascular Cerebral au propus implementarea unor programe de educație pentru sănătate care să crească gradul de conștientizare a populației cu privire la pericolele reprezentate de un stil de viață nesănătos. Dr. Lazslo Atilla a precizat că pacientului ar trebuie să i se explice când să meargă la spital, când să sune salvarea sau când să apeleze la medicul de familie.

În continuare, puteți urmări trei interviuri realizate cu ocazia evenimentului din Senatul României. Dr. Marius Geantă, prof. Ovidiu Băjenaru și deputatul Renică Diaconescu au vorbit despre situația AVC din România și despre măsurile care pot fi luate pentru a ameliora această problemă.

Opinia experților cu privire la situația AVC din România

Dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină a vorbit despre motivele pentru care accidentul vascular cerebral este o problemă serioasă pentru sistemul de sănătate din România și despre nevoia de implementare a unui plan național de prevenție a AV:

Prof. dr. Ovidiu Băjenaru, președintele de onoare al Societății de Neurologie din România a explicat impactul accidentelor vasculare cerebrale supra sănătății publice din România și despre importanța terapiei acute și a prevenției secundare în cazul AVC:

Dr. Renică Diaconescu, vicepreședintele Comisiei de sănătate a Camerei Deputaților, a dezvăluit problemele întâmpinate de medicii români în tratarea accidentului vascular cerebral. De asemenea, a vorbit despre mărirea numărului de stroke units și despre pericolul reprezentat de fibrilația atrială ca factor de risc pentru AVC:

Toți cei prezenți la dezbatere au salutat obiectivele Zilei Mondiale de Luptă împotriva Atacului Vascular Cerebral de a creşte gradul de conştientizare a modalităţilor de prevenire şi tratament a acestei afecţiuni şi asigurarea unei mai bune îngrijiri şi susţineri a supravieţuitorilor ce au suferit un atac vascular cerebral.

La dezbatere au luat parte 12 membrii ai Parlamentului, Președinți și Vicepreședinți ai Comisiilor de Sănătate din Senat și Camera Deputaților, alături de Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) Răzvan Vulcănescu, reprezentați ai mediului academic și profesional, reprezentanți ai asociațiilor de pacienți și companiilor farmaceutice, evenimentul fiind condus de prof. dr. Ovidiu Băjenaru, Președinte de onoare ad vitam Societatea de Neurologie din România și moderat de Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină.

Leave a Comment

Your email address will not be published.

Privacy Preference Center

Close your account?

Your account will be closed and all data will be permanently deleted and cannot be recovered. Are you sure?