#ASCO22. Importanța biomarkerilor în selectarea pacienților cu cancer de colon și cancer mamar, în stadii incipiente, care pot evita chimio/radioterapia
Două studii prezentate în cadrul congresului anual al Asociației Americane de Oncologie Clinică (ASCO 2022) au arătat rolul biomarkerilor în ghidarea și personalizarea managementului terapeutic, ceea ce ar putea duce la evitarea chimioterapiei, radioterapiei și a efectelor secundare asociate în fazele inițiale ale cancerului de colon și de sân.
Analiza ADN-ului tumoral circulant poate ghida chimioterapia adjuvantă în cancerul de colon stadiul II
Chimioterapia adjuvantă ar putea fi omisă la pacienții cu cancer de colon în stadiul II, care nu prezintă ADN tumoral circulant în sânge, fără a compromite supraviețuirea fără recidivă. În schimb, pentru pacienții la care ADN-ul tumoral circulant este prezent post-chirurgical și primesc chimioterapie, rata recurenței este scăzută, sugerând un beneficiu privind supraviețuirea în urma chimioterapiei adjuvante, conform rezultatelor studiului DYNAMIC de fază II, prezentat la reuniunea ASCO 2022.
Rolul chimioterapiei adjuvante în cancerul de colon în stadiul II rămâne deschis dezbaterilor. ADN-ul tumoral circulant (ADNct) poate detecta boala micrometastatică după intervenția chirurgicală (boala reziduală minimă), ceea ce prezice o supraviețuire redusă fără recidivă și permite o selecție mai precisă a pacienților care pot beneficia în urma terapiei adjuvante.
Studiul multicentric, randomizat, DYNAMIC, este primul studiu care utilizează prezența ADN-ului tumoral circulant pentru a ghida utilizarea terapiei adjuvantă în cancerul de colon și pentru a evalua dacă o astfel de abordare ar putea reduce utilizarea chimioterapiei adjuvante fără a compromite riscul de recurență. Pacienții cu cancer de colon rezecat în stadiul II au fost împărțiți aleatoriu pentru a beneficia de tratament ghidat fie de prezența/absența ADNct, fie de caracteristicile clinico-patologice standard. Pentru managementul ghidat de ADNct, un rezultat pozitiv la 4 sau 7 săptămâni după intervenția chirurgicală a determinat începerea tratamentul chimioterapic bazat pe oxaliplatină sau fluoropirimidină, în timp ce pacienții fără ADNct nu au primit chimioterapie adjuvantă.
- Numărul de pacienți ghidați în funcție de prezența ADNct și tratați cu chimioterapie adjuvantă a fost aproape înjumătățit în comparație cu pacienții ghidați de management standard care au necesitat chimioterapie (15,3% față de 27,9%).
- Dintre cei care au primit chimioterapie adjuvantă, oxaliplatina a fost administrată mai frecvent decât fluoropirimidină pentru pacienții ghidați de ADNct (62,2% față de 9,8%).
- Pacienții cu rezultat negativ ADNct, care nu au primit chimioterapie adjuvantă, au avut un risc foarte scăzut de recidivă (7,5%); riscul a fost chiar mai mic la cei cu ADNct negativ care nu aveau caracteristici de risc clinic (3,3%) sau la cei cu ADNct negativ care aveau tumori care crescuseră în mucoasa exterioară a peretelui intestinal, dar nu crescuseră prin acesta (5,8% ).
- Pacienții fără ADNct și care nu au primit chimioterapie adjuvantă au avut un risc foarte scăzut de recidivă (7,5%); riscul a fost chiar mai mic la cei cu ADNct negativ care nu aveau caracteristici clinice de risc (3,3%) sau la cei cu invazie tumorală limitată la nivelul mucoasei exterioare a peretelui intestinal (5,8%).
Ghidarea tratamentului în funcție de ADNct a fost comparabilă cu managementul standard privind supraviețuirea fără recurență la 2 ani (93,5% față de 92,4%) și supraviețuirea fără recurență la 3 ani (91,7%, respectiv 92,4%). Pacienții cu ADNct prezent, care au primit chimioterapie adjuvantă, au avut o rată de supraviețuire fără recidivă la 3 ani de 86%. În absența chimioterapiei adjuvante, supraviețuirea fără recidivă la 3 ani a pacienților fără ADNct a fost de 96,7% în grupul cu risc scăzut, respectiv 85,1% în grupul cu risc ridicat.
Abordarea terapeutică a cancerului de colon în stadiul II, orientată în funcție de ADNct, a redus utilizarea chimioterapiei adjuvante fără a compromite supraviețuirea fără recidivă. Rata scăzută de recurență a pacienților cu ADNct care au primit chimioterapie sugerează un beneficiu de supraviețuire în cazul acesteia. Conform acestor rezultate, este puțin probabil ca pacienții fără ADNct să beneficieze de chimioterapie.
Radioterapia ar putea fi evitată în funcție de biomarkerul Ki67 la pacienții cu cancer mamar tip luminal A de grad scăzut
Pacienții cu cancer mamar tip luminal A de grad scăzut în vârstă de peste 55 de ani, ar putea avea nevoie numai de terapie endocrină după intervenția chirurgicală conservatorie, în funcție de screeningului bazat pe biomarkeri, și ar putea evita astfel radioterapia, conform noilor date prezentate la reuniunea ASCO 2022. Rezultatele studiului LUMINA demonstrează că pacienții cu niveluri scăzute ale biomarkerului Ki67 pot evita efectele adverse ale radioterapiei.
Subtipul luminal A este cea mai frecventă formă de cancer de sân, reprezentând 50-60% din toate cancerele mamare diagnosticate anual, și are o rată de supraviețuire de cel puțin 90% la 5 ani. Cancerul mamar de grad scăzut se caracterizează printr-o creștere lentă și probabilitate mai mică de a se răspândi, comparativ cu cancerul de grad înalt. Cancerul de sân regional, răspândit la ganglionii limfatici din apropiere, reprezintă 29% din toate diagnosticele de cancer de sân și are o rată de supraviețuire de 75-85% la 5 ani.
Studii anterioare au arătat că alți biomarkeri tumorali pot identifica pacienții cu risc foarte scăzut de recidivă, evitând astfel chimioterapia, fiind puțin probabil să ofere beneficii. În cazul pacienților cu cancer de sân de grad scăzut, de obicei, tumora este îndepărtată chirurgical, conservând sânul afectat, intervenția fiind adesea urmată de terapie endocrină pentru a bloca sau a menține nivelul scăzut al hormonilor estrogeni. În trecut, acești pacienți erau supuși radioterapiei pentru a reduce riscul de reapariție a tumorii inițiale, dar o astfel de terapie poate fi costisitoare și poate determina toxicitate tardivă. De asemenea, odată cu îmbunătățirea mamografiei și a tehnicilor chirurgicale, precum și a terapiei endocrine eficiente, riscul de recidivă locală a scăzut în ultimii ani în urma intervențiilor chirurgicale de conservare mamară.
Un studiu anterior a constatat că femeile în vârstă de peste 60 de ani cu cancer de sân tip luminal A de grad scăzut, care au suferit doar o intervenție chirurgicală de conservare a sânilor, au avut o rată scăzută de recidivă locală. Studiile precedente au arătat un risc de recidivă locală de aproximativ 4-5% în cazul femeilor de peste 70 de ani. Rezultatele studiului LUMINA sugerează că riscul este mai mic chiar și la femeile cu vârste cuprinse între 55 și 75 de ani în cazul cancerului mamar luminal tip A.
Studiul prospectiv de fază III LUMINA a înrolat 500 de pacienți de peste 50 de ani, cu tumori mamare subtip luminal A (receptor de estrogen și progesteron pozitiv și HER2 negativ), grad 1 sau 2, mai mici de 2 cm, și care aveau un număr de celule tumorale Ki67 de cel mult 13,25%. În urma intervenției chirurgicale de excizie a tumorii și conservare a sânilor, pacienților nu li s-a oferit radioterapie.
Rata de supraviețuire fără recidivă la 5 ani a fost de 97,3%, în timp ce rata de supraviețuire fără boală a fost de 89,9%, iar rata de supraviețuire globală, 97,2%. După 5 ani de la intervenția chirurgicală, probabilitatea de recidivă locală a fost de 2,3%, respectiv 1,9% de recidivă la sânul contralateral. Pacienții înrolați în studiu vor continua să fie urmăriți timp de până la 10 ani pentru a urmări efectele la distanță asupra recidivei și supraviețuirii.
Aceste rezultate sunt primele dintr-un număr de studii recente în domeniul cancerului de sân, care urmăresc reducerea tratamentelor utilizate momentan de rutină, dar care ar putea să nu fie necesare pentru anumiți pacienți selectați corespunzător. Rezultatele studiului prezentat ar putea afecta un număr mare de pacienți care au șanse foarte mici de recidivă chiar și în absența radioterapiei.
Citește și:
- #ASCO22. Progrese în ţintirea terapeutică a mutaţiilor KRAS pentru pacienţii cu cancer pulmonar non-microcelular
- #ASCO22. Imunoterapia neoadjuvantă cu dostarlimab determină remisiunea cancerului rectal dMMR/MSI-H, la toți pacienții incluși într-un studiu de fază II