Ateroscleroza, mai mult decât o boală a colesterolului: noi dovezi indică o componentă autoimună care ar putea accelera progresia plăcilor de aterom
Ateroscleroza, considerată în mod tradițional o boală determinată de acumularea lipidelor în peretele arterial și de inflamația cronică, prezintă și mecanisme caracteristice autoimunității, potrivit unui nou studiu internațional publicat în Nature Cardiovascular Research. Cercetătorii au identificat un autoanticorp capabil să recunoască o structură proprie organismului și să accelereze experimental progresia aterosclerozei, oferind noi dovezi că autoimunitatea ar putea avea un rol direct în dezvoltarea bolii.
Ateroscleroza este caracterizată prin acumularea progresivă de lipide, celule inflamatorii și țesut fibros în peretele arterial, cu formarea plăcilor de aterom. În timp, aceste plăci pot îngusta lumenul vaselor, iar ruptura unei plăci instabile poate determina formarea unui tromb și apariția unui infarct miocardic sau a unui accident vascular cerebral. Inflamația participă la toate etapele importante ale procesului aterosclerotic, de la inițierea plăcii până la instabilitatea acesteia.
Rezultatele studiului sugerează însă că sistemul imun nu este doar un participant secundar la inflamația vasculară. Formarea unor anticorpi care recunosc componente proprii ale organismului și posibilitatea ca aceștia să accelereze boala ridică ipoteza că, cel puțin în anumite forme de ateroscleroză, autoimunitatea poate avea un rol direct în progresia leziunilor arteriale.
Deși inflamația este recunoscută de mult timp ca un element esențial al aterosclerozei, rolul sistemului imun în această boală este mai complex decât o simplă reacție inflamatorie. Cercetătorii au analizat anticorpi produși de celulele B din structuri limfoide care apar în jurul arterelor afectate de ateroscleroză și au identificat un autoanticorp cu afinitate ridicată, denumit A6, care recunoaște histona H2B, o proteină implicată în organizarea ADN-ului în nucleul celular.
„Datele noastre au, cel mai probabil, un potențial transformator, deoarece caracterizează ateroscleroza drept o boală autoimună. Acestea au implicații fundamentale și de amploare pentru cercetările viitoare, întrucât permit dezvoltarea unor noi tipuri de metode de diagnostic și imunoterapii, înainte de apariția infarctului miocardic și a accidentului vascular cerebral. Cu toate acestea, acest studiu oferă doar o privire de ansamblu asupra unui parcurs lung și dificil”, a declarat Prof. Andreas Habenicht din cadrul LMU University Hospital, într-un articol publicat în News Medical.
Pentru a testa dacă acești anticorpi au un rol activ în boală, anticorpii au fost transferați la șoareci. Experimentul a arătat că autoanticorpii pot accelera dezvoltarea aterosclerozei. Într-un alt experiment, imunizarea șoarecilor cu histona H2B a dus, de asemenea, la agravarea aterosclerozei, susținând, de asemenea, ipoteza că răspunsul imun împotriva acestei structuri poate participa la progresia bolii.
Rezultatele experimentale au fost completate de date provenite de la oameni. Cercetătorii au analizat o cohortă transversală de 495 de persoane cu vârste între 30 și 70 de ani și au măsurat nivelurile anticorpilor anti-H2B din sânge. Nivelurile mai ridicate ale acestora s-au asociat cu o prevalență mai mare a calcificării aortei toracice, un marker imagistic al bolii vasculare. Asocierea s-a menținut și după ajustarea pentru factori tradiționali de risc cardiovascular, inclusiv vârsta, sexul, LDL-colesterolul și tensiunea arterială. Fiind însă vorba despre o analiză transversală, aceste date nu demonstrează că autoanticorpii provoacă ateroscleroza la oameni.
Această perspectivă ar putea avea implicații importante pentru studii viitoare. Dacă mecanismele autoimune identificate vor fi confirmate în studii mai ample, ar putea deveni posibilă dezvoltarea unor metode de diagnostic capabile să identifice mai devreme persoanele cu un răspuns imun cu potențial aterogen. În paralel, ar putea fi investigate terapii care să moduleze răspunsul imun, alături de tratamentele actuale care vizează colesterolul, inflamația și ceilalți factori de risc cardiovascular.
Citește și:
- ESC 2026: Ateroscleroza „silențioasă”, detectată imagistic la 57% dintre adulții fără boală cardiovasculară cunoscută
- #ACC26. 8 din 10 persoane cu Lp(a) crescută nu primesc tratament, deși este asociată cu un risc crescut de boală cardiovasculară aterosclerotică
- Vaccin personalizat pe bază de ARNm pentru cancerul de sân triplu negativ: răspuns imun antitumoral detectabil până la 6 ani
Inteligența artificială generativă a fost utilizată pentru sprijin în redactare. Articolul a fost verificat, editat și aprobat de echipa Raportul de Gardă, care își asumă responsabilitatea editorială pentru conținut.