Atlasul ESC 2026: bolile cardiovasculare continuă să producă inegalități majore în Europa. INOMED susține prevenția personalizată și centrată pe nevoile cetățenilor
Noile date publicate de Societatea Europeană de Cardiologie (European Society of Cardiology – ESC) în ediția 2026 a Atlasului ESC de Cardiologie (ESC Atlas of Cardiology) reconfirmă una dintre cele mai importante provocări de sănătate publică ale Europei: bolile cardiovasculare continuă să producă diferențe majore între state, regiuni și categorii de populație.
Potrivit raportului, bolile cardiovasculare sunt responsabile anual pentru peste 3 milioane de decese și 68 de milioane de ani de viață sănătoasă pierduți în țările membre ESC. În același timp, raportul evidențiază persistența unor inegalități evitabile în ceea ce privește riscul cardiovascular, accesul la servicii medicale și rezultatele clinice.
Țările cu venituri medii continuă să înregistreze aproape dublul mortalității cardiovasculare comparativ cu statele cu venituri ridicate, iar diferențele privind accesul la diagnostic avansat, proceduri intervenționale și personal specializat rămân semnificative.
Pentru INOMED (Centrul pentru Inovație în Medicină), concluziile ESC confirmă necesitatea unei schimbări de paradigmă în prevenția cardiovasculară europeană: trecerea de la screening fragmentat la prevenție cardiovasculară personalizată, continuă și centrată pe cetățean.
De la screening punctual la „parcurs de prevenție personalizată” („personalised prevention journey”)
În contribuția transmisă Comisiei Europene (European Commission) în cadrul apelului pentru contribuții (Call for Evidence) privind viitoarea Recomandare a Consiliului referitoare la evaluările cardiovasculare („cardiovascular health checks”), INOMED susține că evaluările cardiovasculare nu ar trebui privite ca simple măsurători izolate, ci ca punctul de pornire al unui parcurs complet de prevenție personalizată.
Această abordare devine cu atât mai importantă în contextul noilor date ESC, care arată că prevalența hipertensiunii, obezității, diabetului și dislipidemiilor riscă să anuleze progresele obținute în reducerea mortalității cardiovasculare.
Potrivit poziției INOMED, succesul programelor de prevenție nu ar trebui evaluat exclusiv prin numărul persoanelor testate, ci prin capacitatea sistemului de a asigura întregul traseu al cetățeanului/pacientului: identificare, evaluarea riscului, comunicare personalizată, referire, monitorizare și continuitatea îngrijirii.
Inegalitățile cardiovasculare sunt și sociale, și teritoriale
Atlasul ESC 2026 (ESC Atlas 2026) evidențiază și impactul determinant al factorilor de mediu și socio-economici asupra sănătății cardiovasculare. Nivelurile de poluare sunt de două ori mai ridicate în statele cu venituri medii față de cele cu venituri ridicate, iar diferențele dintre mediul urban și rural continuă să afecteze accesul la prevenție și îngrijire.
În acest context, INOMED consideră că viitoarea Recomandare europeană ar trebui să includă explicit instrumente de reducere a inegalităților teritoriale prin soluții de sănătate digitală („digital health”): teleconsultații, sisteme de reminder, navigație digitală a pacientului, interoperabilitate a datelor și tablouri de bord locale („local dashboards”) pentru monitorizarea implementării.
Totodată, poziția INOMED subliniază rolul esențial al inovării sociale și al comunicării personalizate pentru creșterea participării populației și a încrederii în programele de prevenție cardiovasculară.
Laboratoare vii („Living Labs”) și prevenția cardiovasculară personalizată
Un element central al contribuției INOMED este recunoașterea laboratoarelor vii („Living Labs”) ca medii reale de inovare, în care cetățenii, profesioniștii din sănătate, autoritățile locale și actorii din ecosistemul digital co-creează și testează modele de prevenție adaptate contextului local.
Experiența Laboratorului Viu Lerești (Leresti Living Lab) din România este prezentată de INOMED drept exemplu de implementare a prevenției cardiovasculare personalizate, inclusiv prin utilizarea unor instrumente bazate pe inteligență artificială („AI-enabled”) pentru evaluarea riscului cardiovascular global și prin integrarea Lp(a) în evaluarea riscului cardiovascular personalizat.
În același timp, organizația subliniază că utilizarea inteligenței artificiale în prevenție trebuie să respecte criterii clare de validare clinică, transparență și guvernanță.
Planul Safe Hearts (Safe Hearts Plan) și oportunitatea unei noi politici europene de prevenție
ESC amintește că edițiile anterioare ale Atlasului au contribuit la discuțiile care au stat la baza lansării Planului Safe Hearts (Safe Hearts Plan) — inițiativa europeană care urmărește să aducă bolile cardiovasculare în centrul politicilor europene de sănătate publică.
În acest context, INOMED consideră că viitoarea Recomandare europeană reprezintă o oportunitate importantă pentru dezvoltarea unui cadru comun de prevenție cardiovasculară bazat pe:
- prevenție personalizată;
- reducerea inegalităților;
- integrarea instrumentelor digitale;
- continuitatea traseului pacientului;
- inovare socială și co-design;
- flexibilitate pentru adaptare națională și regională.
Mesajul principal al noilor date ESC este clar: inegalitățile cardiovasculare din Europa rămân profunde, însă multe dintre ele pot fi prevenite.
Pentru INOMED, răspunsul nu poate veni exclusiv din extinderea accesului la tratament, ci din transformarea modului în care prevenția este concepută, implementată și monitorizată — mai devreme, mai personalizat și mai echitabil.
Notă editorială: Datele ESC au apărut ulterior publicării răspunsului INOMED și nu au influențat recomandările inițiale.
Acest material a fost realizat cu sprijinul inteligenței artificiale și revizuit editorial de echipa Raportuldegardă.ro.
Citește și:
- Un nou consens EAS propune schimbări în managementul hipercolesterolemiei familiale pediatrice: screening extins, ținte LDL-C mai joase și tratament timpuriu
- #HFA2026. Grăsimea abdominală, mai periculoasă decât greutatea în insuficiența cardiacă