STUDIU. Băuturile calde conțin un nivel mai ridicat de microplastice în comparație cu cele reci
Un nou studiu publicat în Science of the Total Environment arată că toate băuturile testate pe piața din Marea Britanie conțin microplastice. Cercetătorii au analizat ceai, cafea, sucuri, băuturi energizante, băuturi carbogazoase, apă îmbuteliată și apă de la robinet, iar niciun produs nu a fost lipsit de contaminare. Descoperirea sugerează că expunerea zilnică la microplastice este mult mai mare decât se credea până acum.
Pentru studiu au fost alese 31 de tipuri de băuturi vândute la scară largă. Din fiecare produs s-au prelevat câte cinci probe, ajungându-se la un total de 155 de eșantioane. Microplasticele au fost extrase prin filtrare și tratament chimic, apoi identificate cu metode spectroscopice și microscopice, care au permis stabilirea tipului de plastic, a formei și a dimensiunii particulelor.
Rezultatele au arătat că majoritatea particulelor (72–93%) erau fragmente, cu dimensiuni cuprinse între 10 și 157 micrometri. Cele mai multe erau realizate din polipropilenă, un plastic folosit pe scară largă în ambalaje, urmată de polistiren, PET și polietilenă. Comparând diferitele băuturi, cercetătorii au observat că temperatura are un rol important: cu cât băutura este mai fierbinte, cu atât nivelul de microplastice este mai ridicat. De exemplu, ceaiul fierbinte a avut cele mai mari concentrații (în jur de 60 particule pe litru), în timp ce ceaiul rece a avut aproximativ jumătate, iar băuturile carbogazoase și mai puține. Eliberarea particulelor este pusă pe seama degradării termice și difuziei din ambalaj sau din pliculețe, în cazul ceaiului.
Pe baza analizelor de laborator și a unui sondaj online la care au participat 201 persoane din Marea Britanie, cercetătorii au estimat că expunerea medie zilnică este de 1.7 particule de microplastice per kilogram greutate corporală pentru femei și 1.6 pentru bărbați. Aceste valori sunt mai mari decât cele estimate doar pe baza consumului de apă, ceea ce arată că evaluările anterioare au subestimat nivelul real al expunerii. Autorii subliniază că microplasticele pot rămâne în organism, iar efectele pe termen lung asupra sănătății necesită investigații suplimentare.
Studii deja existente arată că microplasticele și nanoplasticele reprezintă o amenințare serioasă pentru sănătatea umană, deoarece se pot acumula în organe vitale precum creierul, inima, plămânii, ficatul și rinichii. Aceste particule nu sunt inerte: ele pot provoca inflamație cronică, stres oxidativ, daune la nivelul ADN-ului și perturbări ale funcțiilor celulare, ceea ce poate favoriza apariția bolilor neurodegenerative, cum ar fi Parkinson sau demența, precum și a afecțiunilor cardiovasculare și a unor tipuri de cancer. Microplasticele pot transporta și substanțe chimice toxice din plastic, precum ftalații și bisfenolii, care interferează cu hormonii și pot facilita proliferarea tumorilor. Mai mult, ele pot contribui la dezvoltarea rezistenței bacteriene la antibiotice, prin formarea de biofilme care protejează bacteriile și reduc eficiența tratamentelor. Expunerea zilnică și cumulativă la aceste particule subliniază necesitatea unor măsuri urgente de reducere a poluării cu plastic și de limitare a ingerării acestora, pentru a proteja sănătatea pe termen lung.
Citește și:
- STUDIU. Apa îmbuteliată conține de până la 100 de ori mai multe microplastice decât se estima. Efectele asupra sănătății, incerte
- Prezența microplasticelor în mediu favorizează apariția bacteriilor rezistente la antibiotice
- STUDIU. Contaminarea cu microplastic a creierului uman s-a dublat în ultimii 10 ani. Care este impactul asupra sănătății?