Conferința de Medicină Personalizată 2021. Prof. Angela Brand: „Nicio inovație tehnologică nu va avea succes dacă nu va deveni o inovație socială”




Pe 16 decembrie, Centrul pentru Inovație în Medicină a organizat cea de-a 6-a ediție a Conferinței anuale de Medicină Personalizată. Tema evenimentului a fost Revoluția Biologică în contextul celei de-a Patra Revoluții Industriale. Prima sesiune a fost dedicată „Progreselor genomicii care au făcut o diferență în pandemie și cele mai bune practici în supravegherea virală”.

Evenimentul a debutat cu o discuție moderată de Dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, și Prof. Angela Brand, de la Maastricht Economic si Social Research Institute on Innovation and Technology, Maastricht University, Olanda.

abonare

Angela Brand este, de asemenea, directorul Centrului European pentru Genomică în Sănătate Publică (ECPHG), a dezvoltat inițiativa Public Health Genomics în Europa și a coordonat și înființat grupuri de lucru naționale în acest domeniu, în peste 15 de state membre ale UE în ultimii ani.

Evenimentul poate fi urmărit aici:

  • Nicio inovație tehnologică nu va avea succes dacă nu va deveni o inovație socială. Prof. Brand a menționat evoluțiile tehnologice majore, din ultimii 20 ani, cu impact asupra sănătății publice.

„Este vorba de inovațiile tehnologice, dar și de inovațiile sociale, cele două ar trebui să meargă mână în mână. Nicio tehnologie nu va avea succes dacă nu va deveni o inovație socială.

Inovația socială, cred eu, a început cu comunitatea bolilor rare, cu oameni care doresc să fie mai implicați în luarea deciziilor, oameni care doresc să facă parte din luarea deciziilor și să controleze datele legate de propria stare de sănătate. Aceasta este o mișcare foarte bună și avem nevoie de noi modele de guvernanță pentru a permite această abordare. Când vine vorba de inovații în tehnologie, genomica a fost primul domeniu care s-a dezvoltat și puțin mai târziu a fost mișcarea Big Data și inteligența artificială, învățarea automată, toate acestea fiind de fapt facilitatori. Punctul de referință în domeniul sănătății publice este, în opinia mea, epigenomica, un domeniu care combină științele sociale și biologice. Acum înțelegem mai bine cum factorii sociali, de mediu și comportamentali schimbă zilnic genomul nostru. Acesta este un proces dinamic care ne ajută să înțelegem bolile.”

  • Genomica si medicina personalizată sunt elemente cheie în redefinirea sănătății publice

„Oamenii obișnuiau să spună că medicina personalizată nu este sănătate publică, dar ar trebui să ne amintim că în urmă cu 100 de ani, Winslow menționează strategii bazate pe populație, abordări stratificate și individuale. Rețelele sănătate publică specializate în genomică, pe care le-am început acum 25 de ani, au ajuns astăzi în prim-plan. La început a existat scepticism, în special în cadrul comunității profesioniștilor din sănătatea publică. Nu ar trebui să mai așteptăm încă 25 ani, ar trebui să acționăm mai repede. Supravegherea (agenților infecțioși) a fost întotdeauna o sarcină esențială a sănătății publice, la nivel european și local. Mesajele nu s-au schimbat deloc. În timpul pandemiei am învățat să aplicăm mai rapid instrumente digitale, putem folosi acum dovezi din lumea reală și să facem predicții cu mare acuratețe.

Discutăm deja despre supravegherea sindromică (syndromic surveillance). Următorul pas este de a include informații genomice individuale, date despre diferite mecanisme moleculare, pentru a explica de ce oamenii fac diferite forme de de COVID-19, de ce ratele de fatalitate sunt diferite, de ce răspunsul la tratamente este diferit. Există această variabilitate, nu numai între continente, ci și între indivizi. Este important să se facă secvențierea genomică la nivel populațional”.

  • Transformarea digitală a sănătății, parte a celei de-a patra revoluții industriale

A patra revoluție industrială se bazează pe revoluția digitală care a avut loc de la mijlocul secolului trecut și se caracterizează printr-o fuziune de tehnologii care estompează domeniul fizic, digital, și biologic. COVID-19 a accelerat procesul de implementare a celei de-a Patra Revoluții Industriale.

„La nivel global sunt secvențiate o mulțime de genomuri virale pentru a înțelege variantele și pentru a face predicții asupra mutațiilor viitoare și pentru a înțelege impactul lor. Cu supravegherea sindromică și datele genomice, obiectivul nostru major ar trebui să fie evaluarea riscului individual. Pentru aceasta, avem nevoie de o mulțime de tehnologii și de mijloace pentru a distribui și analiza datele. Sănătatea digitală este o parte esențială a celei de-a patra revoluții industriale și vedem o mulțime de transformări digitale chiar și în afara asistenței medicale.”Dr. Marius Geantă

  • Digitizare versus digitalizare

„Oamenii nu fac diferența între digitalizare și digitalizare. Prima se referă la formatul datelor, înseamnă să trecem de la analog la digital, ceea ce reprezintă un pas important înainte, dar în Europa, multe sisteme de sănătate nu au ajuns nici măcar la această etapă. Digitalizarea implică utilizarea datelor pentru predicții și luarea deciziilor în lumea reală și necesită transparență și schimbări radicale. Există diferențe între țări, la nivel cultural, în ceea ce privește încrederea în guverne și componenta de leadership. La nivel european există o nevoie majoră de o mai bună guvernanță și de modele de bune practici.

În Taiwan, sistemul de sănătate a adoptat digitalizarea, iar cetățenii au încredere în guvern. Acesta este motivul pentru care s-au descurcat atât de bine în pandemie. În Europa, există diferențe între țări și o lipsă generală de încredere. Țări precum Estonia și Finlanda dispun deja de infrastructuri digitale în sistemele de sănătate. Este interesant de văzut cum diferitele state membre interpretează datele. Ceea ce lipsește în prezent este un ghidaj pentru statele membre. Franța este un exemplu de bune practici, cu o mulțime de investiții naționale în digitalizare (la nivel de orașe, asigurări, spitale și servicii de sănătate publică) combinate cu norme și cadre stabilite la nivel central. Sper că, odată cu noua Președinție a Consiliului UE, acest model va avea o influență în Europa.” – Prof. Brand

  • Încrederea ar trebui să fie în centrul renașterii sănătății publice

„Când mă uit la comunicarea mass-media în jurul COVID-19, cu opinii diferite de la specialiști, este normal că oamenii și-au pierdut încrederea. A fost dezamăgitor faptul că alte sectoare au încercat în mod explicit să excludă sănătatea, cum ar fi sectorul economic (…). Sănătatea publică a fost întotdeauna fratele mai mic al medicinei, dar pandemia a condus la renașterea acestui domeniu.  În Germania, Angela Merkel, a inițiat un pact pentru sănătatea publică și a creat o oportunitate de a regândi sistemul de sănătate publică. Ideea este de a avea mai multe vizionari în sănătatea publică, specialiști care au o voce. Noi, profesioniștii din domeniul sănătății publice, nu am fi putut gestiona singuri această criză. Până acum am fost  obișnuiți să lucrăm separat, în cele din urmă toată lumea a trebuit să învețe. Această criză a fost un exercițiu prin care am învățat în mers. “

  • Cum arată viitorul UE, după pandemie?

„Nu cred că suntem pregătiți pentru o altă pandemie. Cel de-al doilea val a lovit India foarte mult, dar guvernul a răspuns și a dat dovadă de conducere. În Europa este diferit, avem o strategie europeană, dar în final depinde de acțiunea statelor membre.  În Austria, Germania și Olanda, este o imagine tristă. În Germania, de exemplu, am auzit recent vestea despre oamenii care au ieșit pe străzi pentru a protesta împotriva vaccinării. (…) Nu cred că un concept european poate ajuta, ci o conducere europeană puternică, precum un <<Churchill>>. Poate peste o jumătate de an, vom avea acest lucru sub control prin extinderea administrării dozelor de rapel, cu mecanisme de achiziții pentru țările care nu își pot permite vaccinurile. Avem nevoie de îndrumare și achiziții publice europene. (…) Sunt impresionat de ceea ce a inițiat G7, nu numai pe COVID-19, dar și eforturile împotriva rezistenței antimicrobiene. Ar trebui să ne gândim la Europa în contextul global și la ce alți actori există, nu doar la Comisia Europeană.” – Prof. Angela Brand

Dr. Marius Geanta and Prof. Angela Brand

Citește și: