Conferința de Medicină Personalizată 2021. Prioritățile Planului Național de Control al Cancerului: „Medicina personalizată reprezintă un obiectiv general în PNCC”




Pe 16 decembrie, Centrul pentru Inovație în Medicină a organizat cea de-a 6-a ediție a Conferinței de Medicină Personalizată, având ca temă „Revoluția biologică în contextul celei de-a 4-a revoluții industriale”. Conferința, care s-a desfășurat în format virtual, a cuprins două sesiuni: una dedicată „Progreselor genomice care au făcut diferența în pandemie și cele mai bune practici în supravegherea virală” și una dedicată „Medicinei personalizate în Planul de control al cancerului din România”.

Cea de-a doua sesiune a reunit reprezentanți ai mediului academic, societăților profesionale și autorităților din România, care au un rol cheie în implementarea medicinei personalizate în sistemul de sănătate. Discuțiile s-au concentrat în jurul priorităților primului Plan Național pentru Controlul Cancerului din România, care urmează direcțiile Planului European, lansat la începutul acestui an. Evenimentul a fost moderat de Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină.

abonare

 

Urmăriți întreaga sesiune:

Pe 3 februarie, Comisia Europeană a anunțat lansarea Planului European de Luptă Împotriva Cancerului, o inițiativă care va mobiliza resursele Uniunii Europene pentru a aduce schimbări majore în oncologie și care reflectă un angajament politic de acțiune în direcția controlului cancerului.

Scopul EU Beating Cancer Plan este acela de a aborda întregul traseu al pacientului cu cancer și este structurat în jurul a patru zone de acțiune, în care UE poate aduce o contribuție semnificativă: prevenție, depistare precoce, diagnostic și tratament, precum și calitatea vieții pacienților și supraviețuitorilor. În următorii ani, acțiunile vor fi centrate asupra cercetării și inovării, utilizării potențialului noilor tehnologii și vor fi mobilizate resurse economice pentru sprijinul statelor membre. Planul va adresa inegalitățile dintre statele membre și din interiorul acestora prin acțiuni de sprijinire, coordonare și completare a eforturilor depuse de statele UE.

Prof. Patriciu Achimaș-Cadariu a explicat, în deschiderea sesiunii, oportunitățile României pentru implementarea Planului Național pentru Controlul Cancerului (PNCC):

„În anii ‘70, tumorile erau considerate omogene și se știau foarte puține despre mecanismele cancerului. Ulterior, după descifrarea genomului uman, dezvoltarea tehnologiilor NGS au facilitat înțelegerea acestor mecanisme. Atunci când acceptăm heterogenitatea tumorilor, lucrurile stau cu totul altfel. E important că lucrăm la un Plan Național de Cancer în contextul în care ne aflăm într-un moment de schimbare de paradigmă în oncologie; nu orice generație are această ocazie. Comisia Europeană va finanța acțiunile în acest domeniul prin Planul European de Luptă împotriva cancerului, astfel încât există toate premisele necesare.”

Medicina personalizată este o realitate în oncologie și nu se mai poate baza pe un singur tip de date, ci pe analize comprehensive care implică transformări semnificative în practica medicală, în formarea personalului medical și reconfigurarea sistemelor de sănătate. Tehnologia actuală oferă o caracterizare a cancerului dincolo de localizare, care merge până la descifrarea combinațiilor de mutații genetice și alte mecanisme moleculare chiar și de la nivelul unei singure celule. Perfecționarea tehnicilor de secvențiere genomică a reprezentat un pas important pentru medicina personalizată în oncologie, permițând identificarea de mutații somatice driver, mecanisme de rezistență, cuantificarea încărcăturii mutaționale etc. Toate acestea au condus la etapa genomică în cercetarea și practica medicală oncologică.

„Medicina personalizată nu este o noutate; noutatea este faptul că în sfârșit i se acordă meritul de care are nevoie. Medicina personalizată reprezintă un concept mai larg de îngrijire axată pe pacient. Sistemele de sănătate trebuie să aibă în centru nevoile pacientului, iar Planul European de Luptă Împotriva Cancerului aduce medicina personalizată în prim plan. Există multe acțiuni care pot fi finanțare prin programul Horizon. Astfel, se pot identifica prioritățile pentru cercetare și educație în medicina personalizată și vor sprijini proiectele de cercetare pentru prevenția diagnosticul și tratamentul cancerului. Medicina personalizată reprezintă un obiectiv general și pentru Planul Național de Combaterea Cancerului. Urmează să luăm măsuri pentru creșterea investițiilor pentru cercetarea, proiecte de îmbunătățirea a infrastructurii digitale din sistemul de sănătate și folosirea datelor pentru a avea o cercetare benefică în medicină” – Dr. Constantin Dina, Coordonator tehnic al PNCC.

Toate inovațiile care facilitează implementarea medicinei personalizate sunt într-o dinamică, astfel încât politicile de sănătate trebuie să țină cont de ritmul în care acumulează dovezile științifice în oncologie.

„Ceea ce definim astăzi ca medicină personalizată este o semnătură a pacientului care e vie. De exemplu, tratamentul administrat pacientului se poate schimba. În acest context, rolul echipei multidisciplinare este esențial pentru a pune diagnosticul la timp, pentru evaluarea aspectelor histochimice și moleculare și pentru a identifica ținte acționabile. Astăzi, diagnosticul de cancer metastatic nu mai e o sentință. Doar lucrând împreună putem înțelege rolul fiecărui membru al echipei multidisciplinare (…) Putem realiza consorții publice sau public-private, care ar trebui definite prin lege, în care drumul pacientului ar fi mult scurtat. Pentru traseul pacientului cu cancer pulmonar nu pot trece mai mult de 6 luni de la suspiciune la inițierea tratamentului. Aceste consorții trebuie realizate transparent, obiectiv.” – Prof. Dr. Ovidiu Pop, medic anatomopatolog.

Toate metodele de testare, inclusiv noile tipuri de teste bazate pe NGS, trebuie utilizate în cadrul unui algoritm, pentru maximizarea valorii acestora. Managementul probelor biologice, controlul calității testării sunt elemente cheie care trebuie luate în considerare.

Fiecare obiectiv general al Planului Național pentru Combaterea Cancerului trebuie detaliat în obiective specifice, care să surprindă complexitatea îngrijirilor medicale pe întreg traseul pacientului.

„Decizia multidisciplinară este importantă în orice boală, dar mai ales în cancer. Fiecare pacient are propria formă de cancer. Este important ca obiectivul general al Planului de Luptă împotriva Cancerului să fie detaliat în multe obiective specifice. Pentru că vor fi tot mai mulți markeri care pot testați, profilul molecular poate fi realizat cu mare acuratețe, va fi nevoie de multe protocoale. Nu vorbim doar de genomică pentru diagnostic, sunt protocoale pentru întreg traseul pacientului, monitorizare, evoluție.” – Prof. Dr. Maria Puiu, UMF Timișoara

Conf. Dr. Michael Schenker, Președintele Comisiei de Oncologie, Ministerul Sănătății consideră că printre priorități se numără identificarea surselor de finanțare, îmbunătățirea accesului la studii clinice și realizarea comitetelor multidisciplinare, care trebuie să cuprindă o componentă de molecular tumor board.

„Deja avem multe rezultate obținute prin NGS. În cadrul comisiilor multidisciplinare trebuie să există componenta de molecular tumor board, în care trebuie să fie specialiștii care să ne ajute să interpretăm aceste rezultate. Colaborarea dintre specialiști este esențială, va fi nevoie de aportul geneticienilor pentru interpretarea datelor provenite din secvențierea genomică, dar și anatomopatologilor”.

De asemenea, este importantă realizarea unui subprogram sau includerea într-un program existent, a testării anomaliilor moleculare și genetice, care să acopere nevoile pacienților oncologici: O temă transversală pentru Planul de cancer trebuie să fie cercetarea clinică, îmbunătățirea infrastructurii pentru cercetare. 90% din trialurile clinice înseamnă medicină personalizată și presupun includerea pacienților în trialuri clinice pe baza caracteristicilor moleculare, genetice.” – Dr. Michael Schenker


Recunoașterea valorii aduse de Centrul pentru Inovație în Medicină în implementarea Medicinei Personalizate în România (2021):

  • Comisia Europeană citează Centrul pentru Inovație în Medicină ca referință pentru viziunea inovatoare asupra implementării Planului European de Cancer în România

Recent, a fost publicat Raportul State of Health in the EU, în care se analizează cele mai recente date de la nivelul Uniunii Europene privind sănătatea. Profilul fiecărui stat din Raportul Starea sănătății în UE oferă o imagine de ansamblu asupra stării de sănătate din fiecare stat și subliniază oportunitățile de îmbunătățire. Raportul subliniază nevoia majoră de îmbunătățire a prevenției și tratamentului pentru a reduce mortalitatea și a crește speranța de viață a cetățenilor români. Deși ratele de supraviețuire în urma unui diagnostic de cancer sunt în creștere, ele rămân în continuare mult sub media europeană.

Documentul de Poziție lansat de Centrul pentru Inovație în Medicină în mai 2020 este citat în cadrul Raportului pentru viziunea inovatoare asupra modului în care Planul European de Cancer trebuie să îmbunătățească managementul cancerului în România, reducând în același timp inegalitățile între și în interiorul statelor membre. Inovația trebuie să devină un factor care scade inegalitățile în prevenția, depistarea, tratamentul și îngrijirea cancerului, cancerul trebuie să fie abordat într-o manieră holistică.

  • Carta Albă a biomarkerilor în cancerul pulmonar non-microcelular

Biomarkerii se află la baza diagnosticului de precizie al cancerului. Mai ales în oncologie, în ultimii 15 ani, s-a dezvoltat interesul pentru a selecta pacienții pe baza profilului molecular. În cancerul pulmonar s-au realizat cele mai mari progresele în ultimii ani în ceea ce privește medicina de preciziei, fiecare nou tratament aprobat pentru cancerul pulmonar non-microcelular (NSCLC) necesită selecția pacienților pe baza biomarkerilor.  În octombrie 2021 a fost publicată Carta Albă a biomarkerilor în cancerul pulmonar non-microcelular, un document care descrie evoluția testării moleculare în NSCLC și beneficiile aduse în ceea ce privește supraviețuirea pacienților cu acest tip de cancer.

  • Document de poziție asupra implementării testării NTRK în sistemul de sănătate din România

Aprobările de terapii pentru indicații independente de localizarea tumorală (tumor agnostic) au marcat o nouă fază a dezvoltării de medicamente pe baza biomarkerilor. Tot în acest an, Centrul pentru Inovație în Medicină a lansat un document de poziție asupra Implementării testării NTRK (un biomarker tissue agnostic) în sistemul de sănătate din România, care ar putea reprezenta un model pentru medicina personalizată. Cancerul este înțeles din ce în ce mai mult ca o boală a genomului, iar impactul asupra sistemului de sănătate este semnificativ.

Citește și: