State of the Health in Romania: Comisia Europeană citează Centrul pentru Inovație în Medicină ca referință pentru viziunea inovatoare asupra implementării Planului European de Cancer în România

  • Health literacy
Adriana Boată
19 decembrie 2021
Citit de 377 ori.

Recent, a fost publicat Raportul State of Health in the EU, în care se analizează cele mai recente date de la nivelul Uniunii Europene privind sănătatea. Profilul fiecărui stat din Raportul Starea sănătății în UE oferă o imagine de ansamblu asupra stării de sănătate din fiecare stat și subliniază oportunitățile de îmbunătățire. Scopul raportului este de a sprijini factorii politici și liderii de opinie în luarea deciziilor de sănătate publică și crearea politicilor potrivite de SP. Realizarea profilului fiecărui stat este rezultatul colaborării dintre OECD, Observatorul European pentru Sisteme și Politici de Sănătate și Comisia Europeană.

Speranța de viață în România este printre cele mai scăzute din Europa, iar pandemia COVID-19 a inversat o parte din creșterea înregistrată începând cu anul 2000. Cancerul este în continuare o problemă de sănătate publică gestionată sub standardele UE în România. Raportul subliniază nevoia majoră de îmbunătățire a prevenției și tratamentului pentru a reduce mortalitatea și a crește speranța de viață a cetățenilor români. Deși ratele de supraviețuire în urma unui diagnostic de cancer sunt în creștere, ele rămân în continuare mult sub media europeană.

abonare

Ratele de supraviețuire la cinci ani pentru cancerele considerate a fi tratabile sunt mult sub media UE, inclusiv pentru cancerul de prostată (77% față de 87% pentru UE) și cancerul de sân (75% comparativ cu 82% în UE). În ciuda faptului că supraviețuirea în urma cancerului pulmonar a crescut de la 8% în 2009, la 11% în 2014, este încă mult sub media UE, de 15%. Conform datelor disponibile, supraviețuirea cancerului de col uterin în România este cu 2 puncte procentuale peste media UE, dar prevalența este mult mai mare și ratele de screening sunt mult mai mici, deci ar putea fi subdiagnosticat de fapt.

Planul European de Combatere a Cancerului reprezintă o oportunitate fără precedent pentru țări ca România. Documentul de Poziție lansat de Centrul pentru Inovație în Medicină în mai 2020 este citat în cadrul Raportului pentru viziunea inovatoare asupra modului în care Planul European de Cancer trebuie să îmbunătățească managementul cancerului în România, reducând în același timp inegalitățile între și în interiorul statelor membre.

Inovația trebuie să devină un factor care scade inegalitățile în prevenția, depistarea, tratamentul și îngrijirea cancerului: Cancerul trebuie să fie abordat într-o manieră holistică. Există speranța ca, având în vedere starea actuală a îngrijirilor oncologice în România, BECA să stimuleze o serie de noi propuneri, iar fondurile europene alocate pentru Plan să fie utilizate la nivel național urmând principiul plății pentru valoare (pay-per-value).

State of Health in the EU 2021

Sinteza informațiilor:

  • Speranța de viață în România a crescut cu peste patru ani între 2000 și 2019, dar a scăzut temporar cu 1,4 ani în 2020 din cauza impactului COVID-19. Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de mortalitate, în timp ce cancerul pulmonar este cauza cea mai frecventă de deces prin cancer.
  • Stilul de viață nesănătos este un factor major determinant pentru aproape jumătate din toate cazurile de deces. Românii raportează un consum mai mare de alcool și diete mai nesănătoase decât media UE. Obezitatea la adulți este cea mai scăzută din UE. Proporția adulților care fumează este mai mică decât media UE. În schimb, excesul de greutate, obezitatea și ratele de fumat în rândul adolescenților sunt ridicate și au crescut constant în ultimele două decenii.
  • La nivelul anului 2019, aproximativ 44% din cheltuielile cu sănătatea au fost alocate îngrijirilor pentru pacienți internați – cea mai mare proporție dintre țările UE. Deşi ponderea cheltuielilor din sănătate este mare și în conformitate cu media UE, plățile pe care pacienții le fac din propriul buzunar sunt peste media UE și sunt dominate de costurile farmaceutice în ambulatoriu.
  • Rata deceselor prevenibile este a treia cea mai mare din UE și poate fi atribuită în principal bolilor cardiovasculare, cancerului pulmonar și deceselor legate de alcool. Mortalitatea din cauze tratabile este mai mult decât dublă față de media UE și include decesele din cancerele de prostată și de sân care sunt susceptibile de tratament.

Impactul Covid-19

În 2020, COVID-19 a fost cauza de deces pentru aproximativ 16.000 de persoane în România – nu mai puțin de 5% din numărul total de decese înregistrate. Aproximativ 18.500 de decese Covid-19 au fost înregistrate până la finalul lui August 2021. Mortalitatea prin Covid-19 calculată până în August 2021 a fost cu 12% mai ridicată în România decât media UE. Ratele sunt calculate pe baza deceselor raportate, însă este posibil ca numărul să fie mult mai ridicat, nemaiadăugând decesele indirecte. Conform estimărilor IHME din luna mai 2021, numărul deceselor Covid-19 la nivel mondial este cel puțin dublu față de numărul raportat oficial.

În România, ca și în multe alte țări, numărul real de decese din cauza COVID-19 este probabil să fie mul mai mare decât numărul deceselor raportate. Cauzele? Testarea limitată, precum și probleme legate de atribuirea cauzei decesului la începutul pandemiei. Numărul deceselor cauzate de COVID-19, de asemenea, nu include posibilele decese indirecte – cele care rezultă din accesul redus la serviciile de sănătate pentru pacienți non-COVID-19. În plus, mai puține persoane accesează serviciile de sănătate din cauza fricii de a se infecta.

Factorii de risc

Factori care țin de comportament și mediu: Aproape jumătate din toate decesele din România în 2019 pot fi atribuite unor factori de risc comportamentali, inclusiv fumatul, alimentația nesănătoasă, alcoolul și activitatea fizică scăzută. Factorii de mediu precum poluarea aerului contribuie de asemenea la un număr considerabil de decese.

Greutatea în exces: Peste trei sferturi dintre adulții români au raportat în 2019 că nu au mâncat măcar un fruct zilnic, iar o proporție similară nu a consumat legume. Aceste cifre sunt mult mai mari decât în majoritatea celorlalte țări UE. Mai puțin 2 din 5 adulți români (38 %) au raportat că s-au implicat cel puțin în activitate fizică moderată în fiecare săptămână – cea mai mică proporție în UE.

În 2021, un sondaj național arăta că 65% dintre copiii cu vârsta sub 14 ani consumă dulciuri zilnic, iar 43% consumă băuturi carbogazoase cel puțin o dată pe săptămână.

Fumat: aproximativ 1 din 5 adulți fumează zilnic. Există o diferență mare de gen în ceea ce privește fumatul, 31% dintre bărbați și aproximativ 8% dintre femei. Consumul de tutun în rândul adolescenților este, de asemenea, o problemă de îngrijorare, cu aproape o treime dintre tinerii de 15-16 ani care raportează că a fumat în ultima lună în 2019 (31%) – o proporție mult mai mare decât media UE (21%).

Alcool: consumul excesiv de alcool este o problemă majoră de sănătate în rândul bărbațilot din România. Peste o treime dintre adulți au raportat un consum excesiv de alcool periodic, cel puțin o dată pe lună. Din păcate, două cincimi dintre adolescenții de 15-16 ani au raportat de asemenea un episod de beție în luna anterioară (date din 2019).

 

România este pe locul 3 ca număr al cauzelor de deces prevenibile și pe locul 1 ca număr al cauzelor tratabile de deces.

Contextul demografic și socioeconomic al României:

  • 19.328.838 cetățeni, dintre care 18,9% cu vârsta peste 65 de ani (media UE este de 20,6);
  • 1,8 rata de fertilitate (media UE este de 1,5);
  • Rata relativă de sărăcie este de 23,8% (media UE este de 16,5%), iar rata de șomaj este de 5% (media UE – 7,1%).

Citește și:


➤