EUROSTAT: România rămâne pe ultimul loc în UE în materie de screening pentru cancerul de sân, chiar dacă procentul a crescut de la 0,2% la 9% în ultimii ani
Ghidurile Societății Europene de Oncologie Medicală recomandă screeningul prin mamografie pentru cancerul de sân, anual sau la doi ani, cu prioritate pentru femeile aflate în grupa de vârstă 50-69 de ani. De asemenea, dacă există posibilitatea, screeningul se poate efectua și pentru femeile aflate în grupa de vârstă 40-49 de ani și 70-74 de ani, deși nu s-au demonstrat beneficii la fel de clare la nivel populațional pentru aceste grupe de vârstă. Mai mult, la femeile cu un istoric familial de cancer de sân, cu sau fără cunoașterea statusului de purtătoare BRCA, sunt recomandate RMN-uri anuale și/sau mamografii anuale.
Rata relativă de supraviețuire la 5 ani a crescut cu până la 90% datorită extinderii programelor de screening și a progreselor terapeutice. Participarea în programe de screening este asociată cu o reducere a mortalității de cel puțin 30% și o scădere de a riscului de boală severă de 40%.
Cu toate acestea, România nu are încă un program de screening pentru cancer mamar (trebuia să înceapă în martie 2020, dar a fost amânat din cauza condițiilor pandemice). Conform celui mai recent sondaj Eurostat, doar 9% din femeile din România cu vârste între 50 și 69 de ani au raportat în 2019 că și-au efectuat o mamografie în ultimii 2 ani. Din nou, România se situează pe ultimul loc în UE. Pentru Bulgaria, aflată pe penultimul loc, procentul este de 36% – de 4 ori mai mult decât în România. În Suedia, procentul este de 95%, de aproximativ 11 ori mai mult.
Iar per total, doar 7% dintre româncele cu vârsta de peste 25 de ani au raportat că și-au efectuat o mamografie în ultimii 2 ani.
Datele colectate în 2017 de Eurostat arătau că doar 0,2% dintre româncele din grupa de vârstă 50-69 de ani își efectuaseră o mamografie în ultimii 2 ani (de notat că datele fuseseră colectate la nivelul anului 2015 pentru România). Acest procent a fost menționat în cadrul discursului Comisarului European pentru Sănătate din Parlamentul European, cu ocazia lansării dezbaterilor publice pe Planul European de Control al Cancerului:
„Doamnelor și domnilor, am străbătut o cale lungă, dar încă ne confruntăm cu diferențe între statele membre. Un studiu recent Eurostat a demonstrat că la nivelul unuia dintre statele membre, unui procent de 62% dintre femeile cu vârste între 50 și 69 de ani le-au fost efectuate mamografii, în ultimii doi ani, în timp ce în alt stat, procentul este de 0,2%. Aceasta este o diferență uriașă și este inadmisibilă în Europa anului 2020. Este exact tipul de problemă pe care Europe’s Beating Cancer dorește să o rezolve”.
Deși procentul a crescut de 45 de ori din 2015 în 2019, 9% este în continuare insuficient, iar urmările se reflectă în rata mică de supraviețuire și în rata mare de depistare în stadii avansate.
În plus, conform unui articol publicat în National Library of Medicine de către medici specialiști în sănătate publică din România, nu mai puțin de 8 din 10 femei (79%) din România au declarat că nu și-au efectuat niciodată în viața lor o mamografie, în condițiile în care au existat diverse inițiative, fie programe pilot, fie inițiative ale ONG-urilor.
Ce s-a întâmplat cu programul de screening pentru cancerul de sân din România
La nivelul anului 2017, 25 din cele 28 de state membre UE planificau, dezvoltau programe pilot sau implementau programe propriu-zise de screening la nivel regional/național. Conform rapoartelor UE, România avea doar un program pilot de screening pentru cancerul mamar, care acoperea o proporție foarte mică din populație.
Tot în 2017, Ministerul Sănătății din România anunța începerea unui program de screening pentru cancerul de sân, primul de acest fel din țara noastră. Fondurile proveneau din finanțare europeană nerambursabilă.
Urmărind firul poveștii, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene anunța în decembrie 2019, lansarea ghidurilor pentru beneficiarii programelor de screening oncologic. Programele de screening pentru cancerul de sân urmau să fie derulate pe parcursul a 3 ani, din luna martie 2020 și până în noiembrie 2023 în regiunile Nord – Vest, Vest, Nord-Est și Sud-Est.
Astfel, Institutele Oncologice din Cluj și Iași urmau să deruleze o parte a programului, acoperind 70 de mii de femei cu vârste între 50 și 69 de ani, dintre care, cel puțin jumătate ar fi trebuit să provină din grupuri defavorizate/vulnerabile. Însă din cauza crizei sanitare generate de pandemie, lucrurile au fost amânate și programele de screening au început cu întârziere.
În 2020, 12,2% (12 mii) dintre cazurile noi de cancer din România au fost cancer de sân – acest tip de cancer situându-se pe locul 3 în țara noastră. Aproape 4.000 de femei au decedat în România din cauza cancerului de sân în 2020.
Cum putem scădea riscul de cancer de sân?
Cancerul de sân este o boală complexă, heterogenă. Numeroși factori de risc sunt implicați în apariție – atât factori genetici, nemodificabili, cât și factori care țin de stilul de viață – modificabili. Conform unui studiu care a determinat că aproape jumătate din numărul de cazuri de cancer sunt evitabile, cancerul de sân este favorizat de excesul ponderal, consumul de alcool și sedentarism.
Cu ocazia lunii de conștientizare a cancerului mamar, Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția asupra unuia dintre cei mai importanți factori de risc modificabili – consumul de alcool, care cauzează 7 din fiecare 100 de cancere de sân nou diagnosticate în regiunea Europeană a OMS. Consumul de alcool este legat în total de 7 tipuri de cancer. Pe lângă cancerul mamar la femei, crește riscul de a dezvolta cancer de cavitate bucală, faringe (gât), esofag, laringe, cancer hepatic și cancer colorectal. Nu există un nivel sigur de consum de alcool.
Riscul de cancer mamar crește cu fiecare unitate de alcool consumată pe zi. Mai mult de 10% din cazurile de cancer atribuite alcoolului în regiunea europeană OMS provin din consumul a doar 500 ml de bere sau 2 pahare mici de vin (câte 100 ml) în fiecare zi. În cazul cancerului de sân, 1 din 4 cazuri atribuit alcoolului în regiune este cauzat de această cantitate.
Citește și:
- EUROBAROMETRU 2021 despre „Cunoștințele și atitudinile cetățenilor europeni față de știință și tehnologie”: doar 1 din 4 români este interesat de inovații și descoperiri medicale
- #GHLS2021. Cancer literacy, un element cheie pentru Planul UE privind cancerul: „Percepții și atitudini cu privire la prevenirea, diagnosticul și tratamentul cancerului” în România
- 58% dintre români consideră că prevenția și tratamentul cancerului ar trebui să fie prioritatea României la Președinția Consiliului Uniunii Europene 2019