Esențial COVID-19. Estimările IHME: de 2 ori mai multe decese COVID-19 la nivel mondial decât cele raportate




Accesează Esențial Covid-19

Esential Covid-19: cele mai importante informații
Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19: cele mai importante știri ale săptămânii” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19.

Știrile săptămânii 3 – 9 mai 2021:

  • Estimările IHME: de 2 ori mai multe decese COVID-19 la nivel mondial decât cele raportate. România: locul 8 mondial la rata de mortalitate COVID-19 totală per 100.000 locuitori
  • Vaccinurile ARNm oferă protecție susținută față de noile variante SARS-CoV-2 de îngrijorare
  • Recomandări ECDC pentru utilizarea testelor rapide bazate pe antigen la locul de muncă
  • Organizația Mondială a Sănătății și Germania înființează un Centru de informații privind pandemiile și epidemiile (The WHO Hub for Pandemic and Epidemic Intelligence)
  • CE își propune să autorizeze 3 noi terapii COVID-19 până în octombrie 2021 și să înceapă procesul de achiziție comună pentru asigurarea accesului echitabil

Estimările IHME: de 2 ori mai multe decese COVID-19 la nivel mondial decât cele raportate. România: locul 8 mondial la rata de mortalitate COVID-19 totală per 100.000 locuitori

Experții de la Institute for Health Metrics and Evaluation (IHME) din cadrul Facultății de Medicină a Univ. Washington au publicat rezultatele unei analize cu privire la mortalitatea cauzată de COVID-19 la nivel mondial și propune o nouă metodă de calcul a acesteia, dincolo de decesele raportate oficial. Curba calculată folosind noul model statistic indică o mortalitate globală reală cauzată de COVID-19 de aproximativ 2 ori mai mare decât cea raportată (6,93 milioane decese reale COVID-19 vs. 3,24 milioane raportate). Estimarea ia în calcul perioada martie 2020 – 3 mai 2021.

România ocupă locul 19 mondial în top 20 țări, clasificat după rata totală de mortalitate COVID-19: 87.649 decese, comparativ cu 28.382 raportate până la 3 mai 2021. Când se adaugă raportarea la 100 de mii de locuitori, România urcă pe locul 8 în clasamentul sumbru – 455,6 decese totale vs. 147,5 raportate (de 3x mai multe decese decât raportate).

abonare

Noua metodă de estimare a fost adoptată deoarece capacitatea de testare și raportare este foarte eterogenă între diversele state și variază de-a lungul timpului. În plus, în majoritatea statelor, decesele raportate sunt cele din spitale sau cele ale persoanelor aflate în evidență cu infecție activă. Abordarea IHME se bazează pe calculul mortalității săptămână cu săptămână și nu sezonier – au fost utilizate date din țările care au raportat astfel pentru a construi modelul statistic, care a fost apoi aplicat și țărilor care nu au raportat săptămânal, ajustându-se după factori adiționali. Rata de mortalitate în exces nu este egală cu rata totală de mortalitate COVID-19, conform acestora. Rata de mortalitate în exces a fost influențată de șase factori majori:

  1. rata totală de mortalitate COVID-19;
  2. mortalitatea cauzată de întârzierea accesului la asistența medicală;
  3. mortalitatea survenită în urma deteriorării sănătății mentale;
  4. reducerea mortalității din accidente (datorită restricțiilor de deplasare);
  5. reducerea mortalității cauzate de alte virusuri circulante (datorită respectării măsurilor sanitare);
  6. reducerea mortalității din boli cronice (ex. cardiovasculare) – deoarece persoanele au decedat prematur la contractarea infecției cu SARS-CoV-2.

Uitându-se la date în detaliu, specialiștii au observat că, de exemplu, în iulie-august 2020 a existat o creștere acută a mortalității în exces în mai multe state UE, dar mortalitatea COVID-19 raportată a fost mică – deoarece decesele erau raportate ca fiind cauzate de valul de căldură.

Vaccinurile ARNm oferă protecție susținută față de noile variante SARS-CoV-2 de îngrijorare

Două doze din vaccinul ARNm produs de Pfizer/ BioNTech oferă protecție semnificativă la toate grupele de vârstă față de formele simptomatice și asimptomatice de infecție cu SARS-Cov-2 și previn spitalizările asociate COVID-19, conform primului studiu național realizat în Israel, publicat recent în Lancet. Aceste rezultate includ și cazurile determinate de varianta B.1.1.7. La 14 zile de la vaccinarea cu schema completă, eficiența ajunge la 96,5% contra infecției SARS-CoV-2, 98% pentru prevenția spitalizărilor și 98,1% față de riscul de deces. Vaccinarea cu o singură doză conduce la o protecție de doar de 57,7% contra infecției și 77% în prevenirea riscului de deces. Un alt studiu, realizat în Qatar, arată că eficiența contra infecției cu varianta B.1.351 este de 75%, iar contra infecției cu B.1.1.7 este de 89,5%. Recent, Pfizer și BioNTech au înaintat cererea de acordare a BLA (Biologics License Application) către Food and Drug Administration, care presupune că vaccinul va primi aprobarea completă.

Multe dintre noile variante identificate la nivel global au dobândit mutații care pot conduce la o scădere a eficacității vaccinurilor. Platformele folosite de Moderna și Pfizer permit adaptarea rapidă a vaccinurilor contra noilor variante. Moderna a anunțat pe 5 mai date dintr-un studiu de fază 2 care demonstrează că administrarea a jumătate din doza vaccinului mRNA-1273 la persoanele deja vaccinate cu schema completă oferă protecție contra variantelor B.1.351 și P1. De asemenea, administrarea unui rapel cu un vaccin candidat adaptat pentru varianta B.1.531 (mRNA-1273.351) determină un titru și mai mare de anticorpi neutralizanți, care protejează contra infecției. Aceste două strategii au demonstrat un profil bun de siguranță. Moderna evaluează în prezent și un vaccin multivalent, pentru care se așteaptă primele rezultate în scurt timp.

Recomandări ECDC pentru utilizarea testelor rapide bazate pe antigen la locul de muncă

Teste rapide bazate pe detecția de antigen (rapid antigen detection tests – RADTs), inclusiv cele care pot fi realizate chiar de către consumator, pot contribui la prevenția răspândirii infecției cu SARS-CoV-2 la locul de muncă, pe lângă măsurile non-farmacologice deja existente. Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), împreună cu EU-OSHA, Agenția europeană dedicată siguranței la locul de muncă (European Agency for Safety and Health at Work), au emis un raport în care e analizată situația actuală a utilizării testelor rapide în acest scop la nivelul statelor membre și sunt formulate recomandări pentru aplicarea acestora.

Un sondaj EU-OSHA arată că utilizarea testelor RADTs care pot fi realizate direct de consumator este limitată în cele mai multe țări UE la locul de muncă. Utilizarea testelor antigen rapide este potrivită în locurile unde prevalența COVID-19 este ridicată pentru că șansele de a identifica o infecție sunt ridicate, dar și în locațiile unde prevalența este mai redusă pentru identificarea rapidă a persoanelor foarte contagioase. Acolo unde prevalența nu este ridicată e nevoie de o vigilență sporită pentru că testele RADT ar putea determina rezultate fals pozitive. Este importantă o strategie clară care să ia în considerare performanța testului, precum și prevalența COVID-19 și dinamica transmiterii la locul de muncă. De aceea, este esențială implicarea tuturor stakeholderilor relevanți înainte de implementare (angajați, angajatori, autorități în domeniul sănătății la locul de muncă și autorități din domeniul sănătății publice).

Pe 3 mai, ECDC a publicat și un raport care surprinde dovezile acumulate asupra fezabilității utilizării probelor de salivă pentru diagnosticul infecției SARS-CoV-2. Saliva poate fi utilizată ca o probă alternativă pentru testele RT-PCR la pacienții simptomatici și pentru screeningul repetat la persoanele asimptomatice. Din cauza dovezilor limitate la momentul actual, probele de salivă nu ar trebui folosite pentru testele rapide sau cele care detectează anticorpi.

Organizația Mondială a Sănătății și Germania înființează un Centru de informații privind pandemiile și epidemiile (The WHO Hub for Pandemic and Epidemic Intelligence)

Centrul, cu sediul la Berlin, va fi o platformă globală care va incorpora informații despre pandemii și epidemii, oferind acces la date multisectoriale vitale, stimulând inovațiile în analiza datelor și construind modele de bune practici necesare pentru a anticipa, preveni, detecta, pregăti și răspunde la amenințările apărute la nivel mondial la adresa sănătății.

„Actuala pandemie Covid-19 ne-a învățat că putem lupta împotriva pandemiilor și epidemiilor doar împreună. Noul Hub al OMS va fi o platformă globală pentru prevenirea pandemiei, reunind diferite instituții guvernamentale, academice și din sectorul privat” – Cancelarul Republicii Federale Germania, Angela Merkel.

Centrul face parte din Programul dedicat Urgențelor Sanitare al OMS. În primul rând, Hub-ul OMS va sprijini activitatea experților în domeniul sănătății publice și a factorilor de decizie din toate țările, cu informații, astfel încât aceștia să poată lua decizii rapide pentru a preveni și a răspunde la viitoarele urgențe de sănătate publică. Înființarea acestui centru vine la doar o lună după semnarea Tratatului internațional privind prevenirea și pregătirea pandemiilor, de către 25 de lideri mondiali, printre care și Președintele României.

CE își propune să autorizeze 3 noi terapii COVID-19 până în octombrie 2021 și să înceapă procesul de achiziție comună pentru asigurarea accesului echitabil

Achizițiile comune realizate de Comisia Europeană în cazul vaccinurilor contra-COVID-19 au făcut posibilă începerea vaccinării în toate statele membre în același timp, în mod echitabil. Conform Comisarului european pentru Sănătate, Stella Kyriakides, există posibilitatea să fie aplicată aceeași strategie și în cazul tratamentelor dedicate COVID-19. Aceasta a vorbit despre mai multe planuri pe care CE le are în vedere ca parte a Strategiei europene pentru dezvoltarea și lansarea terapiilor pentru COVID-19. Aceasta a menționat și povara adusă de „long COVID” și posibilitatea ca virusul să devină endemic, la fel ca și influenza.

„Deși acum avem patru vaccinuri autorizate în UE, există un singur medicament autorizat, Remdesivir. Strategia noastră privind terapiile COVID-19 își propune să schimbe această situație”.

Strategia are în vedere următoarele acțiuni prioritare:

  • Stimularea cercetării și a studiilor clinice la scară largă în UE
  • Căutarea celor mai promițătoare terapii
  • Facilitarea procesului de autorizare în timp util
  • Asigurarea producției industriale
  • Asigurarea unei implementări echitabile și asigurarea unui acces echitabil

Concret, până în octombrie, CE își propune să dezvolte și autorizeze trei noi opțiuni terapeutice eficace în tratarea COVID-19, iar dacă lucrurile merg conform planului, încă două până la finalul anului. Pe de altă parte, există 57 de terapii potențiale pe care EMA le va evalua și se așteaptă ca până la finalul anului să înceapă procesul de rolling-review pentru cel puțin 7 dintre ele.

În final, Comisarul a menționat că Strategia terapeutică prezentată merge dincolo de provocarea COVID-19 și va constitui una dintre pietrele de temelie pentru viitorul pregătirii biomedicale din cadrul Incubatorului HERA.