Chiar și consumul redus de alcool, asociat cu risc de până la 50% mai mare de cancer al cavității bucale

Un consum zilnic redus de alcool, de aproximativ 9 grame de etanol (echivalentul unei băuturi standard), a fost asociat cu o creștere de aproximativ 50% a riscului de cancer oral localizat la nivelul mucoasei bucale (buccal mucosa), arată o analiză de tip caz–control publicată în BMJ Global Health. Riscul a fost mai mare la persoanele care consumau frecvent alcool produs local, iar combinația dintre alcool și tutunul de mestecat a fost asociată cu un risc de peste patru ori mai mare față de absența expunerilor.

Deși datele provin din India, unde prevalența consumului de tutun fără fum și a băuturilor artizanale poate schimba profilul de risc, concluzia principală este relevantă și în alte contexte: asocierea cu risc crescut apare la cantități zilnice mici, iar expunerile concomitente (alcool + tutun) pot amplifica substanțial riscul.

Cancerul oral reprezintă o problemă majoră de sănătate publică în India, iar forma predominantă este cea localizată la nivelul mucoasei bucale (buccal mucosa). Autorii notează o povară anuală estimată la 143.759 cazuri noi și 79.979 decese, precum și o supraviețuire la 5 ani sub 50% (în jur de 43%).

În acest context, alcoolul și tutunul tind să coexiste, ceea ce face dificilă separarea contribuției fiecărui factor. În plus, băuturile produse local (în general mai slab reglementate) sunt frecvente în unele comunități, iar efectele lor nu au fost evaluate suficient în studii mari.

Cum a fost realizată analiza

Cercetătorii au comparat:

1.803 persoane cu diagnostic confirmat de cancer al mucoasei bucale
1.903 persoane fără boală (lot de control), selectate aleator

Participanții au fost recrutați din cinci centre, în intervalul 2010–2021. Au fost colectate informații despre durata și frecvența consumului de alcool, precum și tipurile consumate: atât băuturi standard internaționale, cât și un număr mare de băuturi produse local. În paralel, au fost documentate obiceiurile legate de tutun, inclusiv utilizarea tutunului de mestecat, pentru a analiza interacțiunea dintre alcool și tutun.

Rezultatele principale

Consumul de alcool a fost asociat cu risc crescut, comparativ cu absența consumului.
În analiza autorilor, riscul de cancer al mucoasei bucale a fost:

cu 68% mai mare la cei care consumau alcool, comparativ cu neconsumatorii
cu 72% mai mare la cei care consumau preponderent băuturi standard internaționale
cu 87% mai mare la cei care consumau preponderent băuturi produse local

Asocierea a fost observată și la un consum zilnic redus.
Un consum de aproximativ 9 g alcool/zi a fost asociat cu o creștere a riscului de aproximativ 50%. Autorii raportează și asocieri la cantități foarte mici pentru anumite tipuri de băuturi, ceea ce susține ideea unui gradient de risc care poate începe de la niveluri joase ale consumului, cel puțin pentru acest tip de cancer și în acest context populațional.
Expunerea combinată alcool + tutun a avut cea mai mare magnitudine a riscului.
Utilizarea concomitentă a fost asociată cu o creștere de peste patru ori a riscului.

De ce ar putea conta tipul de băutură, nu doar cantitatea

Un rezultat consistent a fost asocierea mai puternică la consumatorii de băuturi produse local. Autorii discută două explicații principale:

concentrații foarte mari de alcool în unele băuturi artizanale
variabilitatea calității și posibilitatea contaminării cu compuși toxici, inclusiv metanol și acetaldehidă, în condițiile unei producții mai slab reglementate

Acetaldehida este un metabolit relevant biologic, deoarece expunerea locală la nivelul mucoasei orale poate contribui la procese carcinogene, mai ales când există și alte expuneri nocive concomitente.

Autorii sugerează că etanolul poate modifica structura lipidică a mucoasei orale, crescând permeabilitatea acesteia și susceptibilitatea la carcinogenii din produsele de tutun fără fum. Acest tip de mecanism este plauzibil în contextul cancerelor orale, unde contactul direct al mucoasei cu agenți toxici poate avea un rol important.

Analiza estimează că aproximativ 11,5% dintre cazuri ar fi atribuibile alcoolului, cu valori mai mari în unele regiuni cu prevalență ridicată a bolii (până la aproximativ 14%). Aceste estimări de tip „proporție atribuibilă populațional” descriu o reducere potențială a incidenței în scenariul în care expunerea ar fi eliminată, fără a implica o relație deterministă la nivel individual.

Limitări importante de interpretare

Studiul are design caz–control, bazat pe raportarea expunerilor, ceea ce poate introduce erori de memorie sau raportare. Există și posibilitatea unor factori de confuzie reziduali (dietă, igienă orală, statut socioeconomic, acces la îngrijiri, alte expuneri). Totuși, dimensiunea eșantionului, perioada lungă de recrutare și consistența semnalului pentru consumul zilnic redus și pentru interacțiunea alcool–tutun susțin relevanța concluziilor pentru prevenție.

Consumul de alcool în UE: unde ne situăm și ce arată datele

Pentru a înțelege de ce rezultatele pot fi relevante și dincolo de India, merită privit contextul consumului de alcool în UE. În raportul de sinteză din ciclul State of Health in the EU (ediția publicată în decembrie 2025), se menționează că în 2022 fiecare adult din UE a consumat, în medie, 9,8 litri de alcool pur pe an.

În paralel, Health at a Glance: Europe 2024 raportează că, la nivelul UE, aproape unul din cinci adulți a declarat episoade de consum excesiv (heavy episodic drinking) cel puțin o dată pe lună (indicator utilizat frecvent pentru a surprinde consumul cu risc crescut).

Din perspectiva riscului oncologic, OMS Europa subliniază că în UE cancerul reprezintă o componentă majoră a deceselor atribuibile alcoolului, iar regiunea europeană are, per ansamblu, un nivel ridicat de consum.

Implicația practică este că mesajele de sănătate publică și intervențiile de prevenție trebuie să țină cont de două realități:

riscurile asociate alcoolului nu sunt limitate la consumul foarte mare
riscul crește substanțial atunci când alcoolul se asociază cu alte expuneri nocive, în special tutunul

Citește și

CE SPUN STUDIILE despre consumul de alcool și impactul asupra sănătății