Managementul pacienților cu afecțiuni hematologice: Care sunt recomandările Societăților de Hematologie în contextul pandemiei COVID-19?
Pacienții care suferă de boli hematologice sunt vulnerabili, în timpul pandemiei COVID-19, din cauza mai multor factori: în primul rând, bolile hematologice afectează, frecvent, funcția imunitară în mod direct, ceea ce poate conduce la o incidență și severitate crescută a infecțiilor, precum cea cauzată de SARS-CoV-2. În al doilea rând, există numeroase patologii hematologice a căror prognostic vital depinde de instituirea rapidă și administrarea regulată a unor terapii, în cadrul spitalului. Astfel, în condițiile în care resursele sunt direcționate în această perioadă spre gestionarea cazurilor suspecte și confirmate de COVID-19, prognosticul acelor pacienți poate avea de suferit.
Interacțiunea dintre SARS-CoV-2 și sistemul hematologic
În ceea ce privește riscul de a fi infectat cu SARS-CoV-2, acesta probabil nu diferă la pacienții hematologici de restul populației, virusul fiind nou în populația umană, iar imunitatea nefiind dezvoltată contra sa la niciun individ. Însă, din momentul în care pacientul hematologic este infectat, evoluția poate fi severă: conform datelor din Italia, mortalitatea printre pacienții cu cancere hematologice este de 20%. În studiile epidemiologice nu s-a observat o corelație statistic semnificativă între prezența bolilor hematologice și evoluția severă a COVID-19, însă în general acestea prezintă caracteristici care se asociază cu evoluția severă a infecțiilor respiratorii virale: imunodeficiență, limfopenie, neutropenie (deficitul de limfocite și neutrofile, celule esențiale în lupta contra agenților infecțioși) și vârstă avansată.
Bolile hematologice au o incidență relativ mică în populație, ceea ce conduce la dificultatea de a studia infecția cu SARS-CoV-2 la aceștia – de aceea, nu au fost realizate studii de anvergură pentru a descrie cu exactitate comportamentul virusului în acest grup vulnerabil. Totuși, medicii au descris câteva mecanisme prin care pacienții pot fi afectați în această perioadă:
- Bolile hematologice care se manifestă similar cu COVID-19 (leucemia acută prezintă febră, iar tumori situate la nivel toracic au drept simptome tusea și dispneea) pot preta la confuzii diagnostice;
- Accesul la chimioterapie poate fi îngreunat, datorită capacității limitate a spitalelor de a îngriji pacienți non-COVID-19 și riscului de imunosupresie;
- Amânarea procedurilor de transplant de celule stem hematopoietice;
- Disponibilitatea scăzută a donării de sânge, necesară în multe boli și complicații hematologice;
- Întreruperea terapiilor de menținere (scheme terapeutice utile în menținerea remisiunii oncologice);
- Afectarea activității de cercetare și a realizării de studii clinice.
În aceste condiții, este important de prioritizat accesul la terapii, în domeniul mai larg al oncologiei. Astfel, datorită manifestărilor agresive și amenințătoare de viață a cancerelor hematologice, acestea au prioritate la terapie (radioterapie, chimioterapie, sau chiar chirurgie în cazurile care necesită această abordare), conform unei analize publicate în Nature:
Recomandările Societății Române de Hematologie
Riscurile pacienților hematologici în această perioadă au fost recunoscute și de asociațiile de medici hematologi, atât la nivel național, cât și la nivel european și mondial. Societatea Română de Hematologie (SRH) a elaborat o listă de patologii care constituie urgențe medicale și patologii care, deși nu constituie urgențe, necesită îngrijiri medicale în această perioadă:
Urgențe care necesită internare:
- anemie severă, cu complicatii cardiovasculare;
- accidente toxice hematologice si viscerale, secundare tratamentelor cu citostatice;
- accidente survenite după terapia de substituție cu produse sanguine;
- criză de hemoliză acută extra- și intravasculară;
- eritrocitoze asociate cu fenomene de sludge;
- gamapatii monoclonale cu sindrom de hipervâscozitate;
- sindroame hemoragice cu manifestări clinice ce pun in pericol viața;
- hipercalcemie;
- leucemia acută in faza de evolutie inițială sau de recădere;
- leucemii cronice cu hiperleucocitoză și sindrom de leucostază;
- limfoame maligne cu mase ganglionare compresive;
- sindroame septice;
- sindrom febril;
- sindrom de hiperuricemie;
- tumori maligne sangerânde;
- trombocitoze complicate cu eritromelalgie și cu alte fenomene de constricție a microcirculației.
Situațiile care nu constituie urgențe, însă pot necesita servicii medicale, conform deciziei medicului curant, includ tratamentul talasemiei, hemofiliei, bolilor rare, investigația PET-CT inițială (pentru a determina tratamentul potrivit) și chimioterapia și radioterapia. În general, SRH recomandă internarea pacienților care pot beneficia de tratament curativ, cu o speranță de viață de minim 1 an. În plus, recomandă prioritizarea terapiilor orale (cu eliberarea rețetei pe 3 luni) și subcutanate (față de cele intravenoase), alegerea schemelor terapeutice mai scurte sau cu administrări mai rare și interacțiunea minimă între pacient și medic.
Recomandările Societății Europene de Hematologie
Specialiștii hematologi din Europa descriu metodele generale de protecție contra infecției respiratorii cu virusul SARS-CoV-2 drept eficiente, în special în cazul pacienților vulnerabili cu afecțiuni hematologice. Astfel, se recomandă ca aceștia să respecte regulile de distanțare socială și de igienă și, în plus, să mențină o stare generală de sănătate adecvată: sistarea consumului de tutun, menținerea unei greutăți fizice potrivite, fizioterapie, menținerea nivelurilor de fier, de vitamina C și D în organism. În plus, se recomandă respectarea programului general de vaccinare (contra gripei și pneumococului).
Pentru a evita infectarea, pacienții hematologici trebuie să respecte în mod riguros distanțarea socială, deoarece fac parte din grupul de risc înalt: evitarea grupurilor mari de oameni, a prietenilor sau membrilor familiei cu simptome respiratorii, purtarea măștii de protecție.
În ceea ce privește tratamentul cancerelor hematologice, se pune întrebarea continuării, întreruperii sau modificării terapiilor, care au potențial de imunosupresie. În principiu, se recomandă menținerea schemei terapeutice cât mai aproape de normal, pentru a evita prognosticul negativ. Terapii precum inhibitorii de tirozin-kinază nu se asociază cu afectarea semnificativă a imunității, iar alte terapii prezintă riscul de reacții severe la întreruperea bruscă (ex. ruxolitinib). În cazul pacienților sub tratament imunosupresor care sunt infectați cu SARS-CoV-2, este important să nu se întrerupă total imunosupresia, deoarece pacientul poate suferi reacții severe hiperimune. În plus, există studii care susțin utilizarea corticoterapiei (imunosupresivă) în anumite forme pulmonare de COVID-19.
Citește și:
- #SurseOficiale: Ghidul de diagnostic pentru COVID-19. Care sunt recomandările Comisiilor de Microbiologie Medicală din România?
- Lupta contra pandemiei COVID-19. Ce măsuri de distanțare socială au adoptat statele europene?
- Sedentarismul, un pericol al pandemiei COVID-19. Exercițiu fizic moderat scade riscul de infecții respiratorii virale