Creșterea cazurilor de cancer colorectal la tineri ar putea fi explicată de expunerea în copilărie la o toxină bacteriană
Un studiu internațional coordonat de Universitatea din California, San Diego, a identificat un posibil factor responsabil pentru creșterea cazurilor de cancer colorectal la tineri: o toxină produsă de bacterii, numită colibactină. Această descoperire ar putea aduce, în sfârșit, claritate asupra unei probleme medicale moderne care a pus pe gânduri cercetătorii din întreaga lume.
Colibactina este produsă de anumite tulpini ale bacteriei Escherichia coli (E. coli), care trăiesc în mod obișnuit în colon. Pericolul constă în capacitatea acestei toxine de a modifica ADN-ul celulelor colonului. Studiul, publicat pe 23 aprilie în jurnalul Nature, arată că aceste modificări genetice pot apărea încă din copilărie, lăsând o amprentă pe ADN care poate duce la apariția cancerului zeci de ani mai târziu.
Cercetătorii au analizat 981 de genomuri ale tumorilor colorectale, provenind de la pacienți din 11 țări, atât cu forme precoce, cât și cu forme tardive ale bolii. Rezultatele au fost surprinzătoare: mutațiile legate de colibactină au fost de 3,3 ori mai frecvente la pacienții sub 40 de ani comparativ cu cei diagnosticați după 70 de ani. Aceste mutații au fost de asemenea mai des întâlnite în țările cu incidență crescută a cancerului colorectal la tineri.
„Aceste modele de mutații sunt ca o arhivă istorică în genom”, a explicat Dr. Ludmil Alexandrov, autorul principal al studiului și profesor la UC San Diego. „Ele indică o expunere timpurie la colibactină ca un posibil factor declanșator al bolii cu debut precoce.”
Ceea ce face colibactina și mai periculoasă este faptul că aceste mutații sunt adesea implicate în apariția mutațiilor driver APC, unele dintre primele modificări genetice care duc la dezvoltarea cancerului. Dacă un copil dezvoltă o astfel de mutație înainte de vârsta de 10 ani, este posibil ca el să dezvolte cancer colorectal în jurul vârstei de 40 de ani—cu decenii mai devreme decât ar fi fost de așteptat.
Cancerul colorectal a fost considerat mult timp o boală specifică vârstnicilor. Totuși, în ultimele două decenii, incidența în rândul persoanelor sub 50 de ani s-a dublat la fiecare 10 ani, și se preconizează că va deveni principala cauză de deces prin cancer la tineri până în 2030.
Această tendință a nedumerit comunitatea medicală, în special pentru că mulți dintre acești pacienți tineri nu au istoric familial de cancer și nici factori de risc clasici, precum obezitatea sau hipertensiunea. De aici și ipoteza că ar putea exista factori microbieni sau de mediu necunoscuți — ipoteză pe care acest studiu o susține direct.
„Când am început proiectul, nu aveam în plan să ne concentrăm pe cancerul colorectal cu debut precoce”, a spus Dr. Marcos Díaz-Gay, coautor și fost cercetător postdoctoral în laboratorul lui Alexandrov. „Inițial voiam să înțelegem de ce unele țări au rate mai mari de cancer. Dar am descoperit că mutațiile legate de colibactină apăreau extrem de frecvent la pacienții tineri.”
Acest studiu se înscrie într-o serie mai amplă de cercetări conduse de echipa lui Alexandrov, specializată în identificarea semnăturilor mutaționale — modele unice de mutații genetice care indică sursa cancerului. Așa cum anchetatorii folosesc amprentele pentru a identifica un suspect, cercetătorii pot urmări originea cancerului prin aceste semnături genetice.
Anterior, echipa a analizat și a descoperit cauze ascunse ale cancerului esofagian, renal și de cap și gât. Această metodă ar putea schimba radical modul în care prevenim și tratăm cancerul, permițând intervenții mai timpurii și mai precise.
Dovezile sugerează că modificările genetice legate de colibactină pot apărea în primii 10 ani de viață, punând bazele unei boli care se va manifesta abia la maturitate.Această descoperire ridică întrebări urgente: Cum sunt expuși copiii la bacteriile care produc colibactină? Ce rol joacă alimentația, igiena sau mediul? Pot fi aceste bacterii eliminate? Pot fi detectate mutațiile din timp?
Cercetătorii explorează ideea folosirii probioticelor pentru a elimina tulpinile periculoase de bacterii și dezvoltă teste de diagnostic precoce bazate pe analiza ADN-ului din probe de scaun.
Finanțarea a fost asigurată parțial de Cancer Research UK și de Institutul Național de Sănătate (NIH) din SUA. Însă bugetele NIH sunt acum amenințate de reduceri, ceea ce pune în pericol viitorul acestor cercetări „Dacă aceste reduceri vor afecta capacitatea noastră de a continua studiile, va fi, după părerea mea, o pierdere semnificativă pentru cercetarea oncologică globală”, a declarat Alexandrov.
Studiul a descoperit, de asemenea, variații regionale importante. Țări precum Argentina, Brazilia, Columbia, Rusia și Thailanda au prezentat mutații specifice, ceea ce sugerează că expunerile locale de mediu ar putea juca și ele un rol. Aceste date pot ajuta la dezvoltarea unor strategii de prevenție personalizate pe regiuni.
Pe termen lung, Alexandrov și Díaz-Gay își continuă căutarea globală a semnăturilor mutaționale care pot arăta când, cum și de ce apare cancerul. Scopul lor final este să ajungă la diagnostic și intervenție precoce, poate chiar din copilărie.
Citește și
- STUDIU. Alimentele ultraprocesate cresc riscul de cancer colorectal prin stimularea inflamației cronice
- STUDIU. ColoSense, un nou test de screening pentru cancerul colorectal, pe bază de ARN – sensibilitate superioară testului FIT