#EAN2019. Descifrarea mecanismelor spațiu-timp ale creierului ar putea oferi informații despre modificările precoce din boala Alzheimer

  • Health literacy
Ruxandra Schitea
31 iulie 2019
Citit de 5469 ori.

Înțelegerea modului de funcționare a rețelelor neuronale din creier, formate din celule cu specializări diferite, cu ajutorul cărora organismul percepe spațiul și timpul, reprezintă un pas crucial în abordarea bolii Alzheimer.

Descifrarea mecanismelor spațiu-timp din creier, mecanisme care formează un fel de GPS intern al individului, reprezintă unul dintre principalele subiecte dezbătute în cadrul celei de-a 5-a ediții a Congresului Academiei Europene de Neurologie (EAN) din acest an.

abonare

În ceea ce privește boala Alzheimer, unele dintre cele mai importante atribute ale acesteia se regăsesc în pierderea abilității persoanei de a-și găsi drumul, pierderea noțiunii timpului, alături de pierderea capacității de a crea și rememora amintiri. Pornind de la acești factori, din punctul de vedere al neuroștiințelor, este de un real interes studiul și descifrarea mecanismelor spațiu-timp din creier.

„Rețeaua neuronală care generează percepția spațiului și timpului este alcătuită din celule care în cazul bolii Alzheimer mor primele, poate chiar cu zeci de ani înainte de a observa simptomele clare ale acestei afecțiuni” – explică Prof. Edvard Moser, Laureat al Premiului Nobel, Norwegian University of Science and Technology, Trondheim.

Prof Moser, alături de Dr. May-Britt Moser și Prof. John O’ Keefe, au realizat o serie de studii care se axează pe descoperirea unui sistem de poziționare aflat la nivelul creierului, primind și Premiul Nobel în anul 2014.

Acest sistem de poziționare este alcătuit dintr-o rețea de celule, descoperite de Prof. Moser în 2005, privite drept propriul GPS al creierului. Acest sistem generează diverse tipare sub formă de hexagoane regulate, care acoperă spațiul (mediul înconjurător al individului) și oferă informații cu privire la distanță și direcție.

„Descoperirea sistemului de poziționare a creierului reprezintă o schimbare de paradigmă în înțelegerea noastră asupra modului în care ansamblurile de celule specializate lucrează împreună pentru a executa funcții cognitive superioare. A deschis până acum căi către înțelegerea altor procese cognitive precum memoria, gândirea și planificarea” – continuă Prof. Moser.

Prof. Moser descrie faptul că la nivelul creierului există numeroase serii specifice de celule cu rol în navigație, fiecare având funcții diferite care pot fi identificate. Printre aceste celule se numără:

  • Celule pentru determinarea spațiului – aflate la nivelul hipocampului;
  • Celule pentru determinarea obiect-vector – aflate la nivelul cortexului medial entorinal;
  • Celule pentru aprecierea vitezei de deplasare;
  • Celule pentru aprecierea direcției în care se îndreaptă o persoană;
  • Celule care alertează individul în legătură cu existența unor colțuri sau margini în apropiere.

În cazul pacienților cu Alzheimer, hipocampul și cortexul entorinal sunt două arii afectate în mod frecvent încă dintr-un stadiu incipient de dezvoltare. Din acest motiv, persoanele afectate își pierd direcția și nu pot recunoaște mediul înconjurător. Descifrarea și înțelegerea sistemului de poziționare a creierului poate, în acest fel, să ajute la înțelegerea acestor mecanisme.

În cadrul evenimentului, Prof. Moser a dezbătut și descoperirea unui „cod temporal” la nivelul creierului (descoperire realizată în anul 2018). Acest cod oferă individului noțiunea de timp în ceea ce privește experiențele și amintirile sale.

„Acest cod nu ține cont de timpul absolut, cel prezentat de ceasuri, ci de secvențe. Ce s-a întâmplat înainte, apoi după, apoi următorul lucru și așa mai departe. Credem că această descoperire ne va aduce cu un pas mai aproape de soluționarea afecțiunilor care vizează creierul, precum boala Alzheimer” – concluzionează Prof. Moser.

Citește și:

Sursă imagini: fb @eaneurology


➤