EASD: screeningul pentru diabetul de tip 1 ar trebui introdus în populația generală de la vârsta de 2 ani
Diabetul zaharat de tip 1 (DZ1) este o boală autoimună care, de cele mai multe ori, este diagnosticată abia în momentul în care apar simptomele și devine necesar tratamentul cu insulină. Totuși, cercetările recente arată că procesul bolii începe mult mai devreme și poate fi identificat prin teste specifice. Pornind de la aceste date, Asociația Europeană pentru Studiul Diabetului (EASD) recomandă testarea populației generale, începând cu vârste cuprinse între 2 și 4 ani.
Unul dintre principalele argumente ale experților este faptul că doar aproximativ 15% dintre copiii care dezvoltă DZ1 au rude de gradul I cu aceeași afecțiune. Cu alte cuvinte, majoritatea cazurilor apar în familii fără istoric cunoscut.
„Screeningul universal este singura modalitate prin care putem identifica din timp cei mai mulți dintre copiii care vor dezvolta boala”, a explicat prof. dr. Anette-Gabriele Ziegler, director al Institutului de Cercetare în Diabet, Helmholtz, München.
Cercetările din ultimul deceniu au arătat că DZ1 nu debutează brusc, ci trece prin trei etape distincte:
- Stadiul 1: apariția a două sau mai multe autoanticorpi anti celule insulare pancreatice(IAb), cu glicemie încă normală.
- Stadiul 2: autoimunitate prezentă, dar și tulburări de reglare a glicemiei, însă fără simptome clinice.
- Stadiul 3: diagnostic clinic de DZ1, caracterizat prin hiperglicemie marcată și simptome evidente, moment în care este necesar tratamentul cu insulină.
Datele arată că un copil aflat în stadiul 1 are o probabilitate de 44% de a progresa la stadiul 3 în următorii 5 ani. În stadiul 2, riscul crește la 75%.
Recomandările oficiale EASD
Panelul EASD recomandă ca testarea autoanticorpilor să fie disponibilă pentru populația generală, acolo unde politicile și infrastructura permit acest lucru.
- Prima testare: între 2 și 4 ani.
- Retestare dacă rezultatul este negativ: între 6–8 ani și din nou între 10–15 ani.
- Screeningul adolescenților peste 15 ani poate fi luat în considerare dacă nu au fost testați anterior.
- Cei cu rezultat pozitiv trebuie monitorizați și retestați periodic.
Înainte de a implementa un astfel de program, experții subliniază necesitatea unor structuri clare pentru confirmarea rezultatelor și pentru urmărirea copiilor depistați în stadii precoce, inclusiv trasee clare de trimitere între medicina primară, servicii pediatrice și, ulterior, servicii de medicină pentru adulți.
Ca orice program de sănătate publică, screeningul pentru DZ1 poate aduce și efecte secundare nedorite: anxietate crescută în rândul familiilor, rezultate fals pozitive sau un fals sentiment de siguranță după un test negativ, ori stigmatizare asociată unui diagnostic precoce.
Totuși, experții consideră că aceste riscuri pot fi reduse printr-o comunicare eficientă, prin confirmarea corectă a rezultatelor și prin implicarea medicilor instruiți în consilierea familiilor.
Probleme de cost și infrastructură
Un punct sensibil rămâne costul unui astfel de program. Profesorul Timothy J. Lyons, de la Medical University of South Carolina, a atras atenția că screeningul populațional presupune testarea unui număr foarte mare de copii. În sistemele de sănătate fragmentate, precum cel din SUA, implementarea ar fi dificilă.
„Aceasta este prevenție adevărată. Trebuie să investim mai mult în prevenție și mai puțin în tratarea stadiilor avansate de boală”, a subliniat el.
În schimb, în țările cu sisteme de sănătate universale și cu structuri clare pentru îngrijirea copiilor, implementarea ar fi mai realistă. Analizele de cost-eficiență sugerează deja că screeningul precoce reduce cheltuielile pe termen lung, mai ales prin scăderea incidenței cetoacidozei diabetice.
Modele existente de screening
Programe de screening populațional pentru DZ1 sunt deja în derulare în Germania, Italia, Israel, Marea Britanie, dar și în anumite state americane, precum Colorado.
În paralel, rețeaua internațională TrialNet oferă de ani buni testare gratuită pentru rudele de gradul I ale persoanelor cu DZ1. Totuși, acest model vizează doar un segment restrâns, motiv pentru care obiectivul pe termen lung rămâne extinderea către întreaga populație.
Președinta EASD, prof. dr. Chantal Mathieu, a subliniat că testarea autoanticorpilor ar trebui integrată în serviciile deja existente, precum campaniile de vaccinare sau controalele pediatrice de rutină. Un alt obiectiv esențial este asigurarea echității: fiecare copil ar trebui să aibă acces la aceste teste, indiferent de statutul socioeconomic, etnie sau regiune.
De asemenea, cadrele medicale implicate trebuie instruite nu doar în realizarea testării, ci și în comunicarea eficientă a rezultatelor și orientarea către serviciile adecvate.
Pașii următori
Documentul prezentat la Congresul EASD 2025 se află în faza de draft și va fi trimis spre publicare după evaluarea expertilor. Mai multe organizații medicale internaționale analizează posibilitatea de a-l susține oficial.
Experții sunt de acord că acest pas marchează începutul unei noi ere în managementul diabetului de tip 1. Dacă până acum debutul bolii era perceput ca inevitabil și imprevizibil, noile date arată că identificarea stadiilor incipiente și intervenția timpurie pot transforma radical parcursul pacienților.
Screeningul populațional pentru diabetul de tip 1 reprezintă o recomandare ambițioasă, dar realistă, dacă este sprijinită de infrastructură medicală solidă și de politici de sănătate orientate către prevenție.
Beneficiile precum reducerea cazurilor de cetoacidoză, accesul la terapii noi și oportunitatea de a schimba radical evoluția bolii, depășesc posibilele dezavantaje, care pot fi atenuate printr-o implementare responsabilă.
Pe măsură ce noile recomandări EASD vor fi validate și preluate de alte organizații internaționale, comunitățile medicale și sistemele de sănătate din Europa și din lume vor trebui să se pregătească pentru o nouă paradigmă în care diabetul de tip 1 nu mai este doar o boală care apare brusc, ci o condiție ce poate fi depistată, monitorizată și, într-un viitor apropiat, chiar prevenită.
Citește și
- STUDIU. Peste 90% dintre cazurile de diabet monogenic sunt diagnosticate greșit. Testarea genetică permite diagnosticarea corectă a tipului de diabet la copii și stabilirea unui tratament personalizat
- STUDIU. Pancreasul artificial Control-IQ îmbunătăţeşte controlul glicemiei la copii de 2-6 ani cu diabet zaharat de tip 1